Ucraina dezvoltă un sistem antirachetă european. Freyja ar putea costa de până la șase ori mai puțin decât Patriot

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ucraina și partenerii europeni accelerează dezvoltarea proiectului Freyja, un nou sistem de apărare antirachetă destinat interceptării rachetelor balistice rusești. Proiectul a intrat într-o etapă decisivă de integrare a componentelor, iar prima interceptare de test este vizată pentru jumătatea anului 2027, potrivit Reuters.

Compania ucraineană Fire Point, coordonatoarea programului, a anunțat că a încheiat acorduri cu 13 companii europene din industria apărării pentru furnizarea unor sisteme esențiale, precum radare, sisteme de ghidare și centre de comandă.

Inițiativa este considerată importantă deoarece Ucraina depinde în prezent aproape exclusiv de sistemele Patriot fabricate în Statele Unite pentru a intercepta rachetele balistice rusești, iar stocurile de interceptori sunt tot mai limitate.

Fire Point integrează tehnologia europeană într-un singur sistem

Directorul general al Fire Point, Iryna Terekh, a declarat pentru Reuters că proiectul se află în cea mai complexă etapă de până acum.

„Aproape totul este convenit”, a spus aceasta, precizând că 13 parteneri industriali s-au alăturat deja proiectului.

Potrivit oficialului, compania lucrează la integrarea interceptorului PC7.X – o versiune îmbunătățită și mai rapidă a rachetei FP7 – cu radarele de supraveghere, radarele de urmărire și sistemele de ghidare.

„Acum ne aflăm în cea mai intensă și cea mai complicată etapă, în care asamblăm toate componentele împreună cu radarele de supraveghere, radarele de urmărire și sistemele de ghidare”, a declarat Terekh.

Proiectul paneuropean Freyja a fost lansat oficial la Paris luna trecută, cu sprijinul a zece guverne și a 12 companii din industria de apărare, printre care Eurosam, Leonardo, Thales și Saab.

Kongsberg și Diehl Defence contribuie la dezvoltarea sistemului

Compania norvegiană Kongsberg dezvoltă centrul de comandă care va integra toate sistemele participante.

În același timp, publicațiile de specialitate au relatat că firma germană Diehl Defence, producătorul sistemului de apărare IRIS-T, ar urma să furnizeze sistemul de ghidare al interceptorului. Un purtător de cuvânt al companiei a confirmat că există discuții cu Fire Point, fără a oferi detalii suplimentare.

Patriot. Sursă foto: Dreamstime

Proiectul folosește o arhitectură deschisă, ceea ce înseamnă că anumite componente pot fi înlocuite cu echipamente produse de alți parteneri, în funcție de necesități.

Costul estimat este de până la șase ori mai mic decât al unui Patriot

Fire Point estimează că fiecare interceptor balistic va costa sub un milion de euro, adică între un sfert și o șesime din prețul unei rachete Patriot.

„Încercăm să comprimăm un program care în mod normal durează 20 sau 30 de ani într-o perioadă de doar câțiva ani”, a explicat Terekh.

Până în prezent au fost efectuate cel puțin cinci teste ale interceptorului, iar numărul partenerilor industriali ar putea crește la aproximativ 20, ceea ce ar permite extinderea capacității de producție.

Expertul în rachete Fabian Hoffmann, de la Norwegian Institute for Defence Studies, a apreciat că un astfel de cost ar fi „foarte impresionant” și „foarte redus”, dacă obiectivul va fi atins.

Fire Point pregătește și rachete de atac cu rază mai mare

Pe lângă interceptorul destinat proiectului Freyja, Fire Point dezvoltă și o versiune de atac a rachetei FP7, destinată lovirii țintelor terestre.

Aceasta a trecut prin aproximativ 15 lansări de test și se află în procesul de certificare la Ministerul Apărării din Ucraina, procedură care ar putea fi finalizată în următoarele două-patru săptămâni.

Compania estimează că această versiune va intra în utilizare operațională la începutul toamnei, iar ulterior intenționează să introducă și racheta balistică FP9, despre care susține că va avea o rază suficientă pentru a lovi ținte aflate până la Moscova.

În paralel, Fire Point dezvoltă și propriul motor pentru racheta de croazieră FP5 „Flamingo”, după ce aprovizionarea cu motoare second-hand a devenit tot mai dificilă.