Cine sunt vinovații pentru că azi românii trebuie să stingă lumina și să oprească aerul condiționat. Criza energetică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Trebuie să ne amintim cine și cum a lăsat România fără resursă energetică, încât au ajuns premierul Bolojan și activistul Lucian Mândruță să îi îndemne pe români să facă economie la curentul electric. Istoria îi va judeca - vorba coanei Leana Ceaușescu! - pe toți care poartă o vină pentru această criză energetică.

La început a fost PNRR, în 2021

Cristian Ghinea a coordonat și a depus forma principală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în perioada ianuarie – mai 2021, în calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Câteva luni mai târziu, USR ieșea din Guvernul Cîțu din cauza demiterii lui Stelian Ion, ministrul Justiției.

Ghinea a transmis atunci: „Reformele majore, dificile din PNRR nu vor putea fi făcute fără USR. Nici fără voința noastră politică pentru reforme (net superioară celei din alte partide), nici fără voturile noastre din Parlament”.  Ne-a prezentat jaloanele din PNNR, iar legat de Energie, de înlocuire a centralelor pe cărbune, planul era acesta:

*Instalarea și conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară).

*Rețeaua de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și funcțională și va transporta cel puțin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în funcțiune complet. Rețeaua va transporta gaze 100% regenerabile și decarbonizate în 2030. Instalarea a cel puțin 240 MW (480MWh) de capacitate de stocare a energiei electrice.

Închiderea minelor de cărbune

PNRR prevede eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic național, închiderea capacităților de producție pe bază de huilă și lignit și înlocuirea acestora cu noi capacități energetice verzi și pe gaz. Măsurile principale includ calendarul de închidere a minelor, înlocuirea capacităților energetice și protecția socială, ne-a informat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Doar că minele din Valea Jiului s-au închis, iar înlocuirea energiei pe cărbune prin dezvoltarea de noi capacități de producție pe gaze naturale și surse regenerabile de energie (fotovoltaice și eoliene) nu s-a făcut de-a lungul a patru guvernări: Cîțu, Ciucă, Ciolacu și Bolojan.

România și-a asumat că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune până la finalul anului 2032.

Aceste centrale pe cărbune asigurau o putere totală de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român prin Ministerul Energiei.

Anii 2022 și 2023, centrale închise. Rovinari și Turceni, salvate

Decembrie 2022. Guvernul Ciucă decide amânarea până pe 31 octombrie 2023 a închiderii grupurilor Rovinari 3 şi Turceni 7 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu putere însumată de 660 MW, invocând situaţia energetică extrem de dificilă din ţară şi din întreaga Europă, inclusiv din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Ministrul Virgil Popescu de la PNL s-a grăbit totuși cu lichidarea centralelor pe cărbune, astfel că România a închis instalații de aproximativ 2.000 de MW. Iar până la final de 2025, guvernul Bolojan ar fi trebuit să scoată din funcțiune alți peste 1.400 de MW de la CEO Oltenia.

Deputatul Mihai Weber, de la PSD, a intrat, în acea perioadă (2022-2023), într-un război verbal cu ministrul Virgil Popescu pe care îl acuza de graba cu care distruge sectorul energetic pe cărbune.

Grupurile de la Rovinari și Turceni, ținute la nivel de avarie

Weber arăta că, „după ce am reuşit, în ultimul moment, în luna iunie 2022, modificarea ordonanţei decarbonizării, care prevedea închiderea energiei pe bază de cărbune în 3 ani şi dezafectarea ireversibilă a grupurilor, în urmă cu o lună, ministrul Popescu a venit cu alte modificări peste noapte la ordonanţă, invocând imposibilitatea atragerii tranşei de 2,8 miliarde de euro destinate României”.

Virgil Popescu s-a angajat în fața Comisiei Europene că va rezolva problema energetică. Sursa foto: Facebook/Virgil Popescu

După multe certuri, inclusiv în Parlament, și după plecarea din funcție a ministrului Virgil Popescu, Guvernul Marcel Ciolacu nu a făcut decât să mențină la nivel de avaria grupurile de la Rovinari și Turceni.

S-a decis ca, la Rovinari, centrala va fi menţinută potenţial în funcţiune, însă nu poate produce efectiv până în septembrie 2023, întrucât lucrările de reabilitare a acesteia au fost prelungite cu peste 1 an, din cauza faptului că furnizorul de echipamente nu şi-a respectat obligaţiile contractuale.

Toate aceste instalații ar fi trebuit închise până la finalul anului 2032. La Rovinari, o defecțiune sau un incendiu, produs în aprilie 2026, a oprit activitatea. Incidentul s-a produs în zona instalațiilor industriale, unde a fost observat un nor dens de fum, semn că ar fi izbucnit un incendiu sau o defecțiune tehnică majoră. Ancheta nu s-a încheiat nici acum. Acolo nu mai poate fi repornit nimic, au crescut și bălării.

Aproape 2 miliarde de lei trebuia să înlocuiască un reactor de la Cernavodă

Centralele pe cărbune le-au închis în ritm rapid guvernele Ciucă și Ciolacu și nu eșalonat, până în 2032, așa cum au spus. Criticilor din media, politicienii le răspundeau cu soluțiile pe care le credeau ei și care astăzi s-au dovedit a nu fi bune.

În august 2023, ministrul Mediului Mircea Fechet (PNL) povestea entuziast, la Digi 24, despre Programul Casa Verde Fotovoltaice, menit să suplinească dispariția centralelor pe cărbune, „otrăvitoare” de aer. Liberalul ne asigura că beneficiarii acestui program contribuie semnificativ la producerea de energie, chiar mai mult decât un reactor de la centrala nucleară Cernavodă.

„Dacă discutăm de domeniul energiei, vă dau un exemplu, numai în acest an prin programul Casa Verde Fotovoltaice, am reușit să finanțăm panouri în valoare de 1,75 miliarde de lei, ceea ce va presupune o putere instalată de aproape 1 gigawatt”, a spus Fechet.

În 2025, negocieri la Bruxelles pentru amânare

În septembrie 2025, ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD) a negociat cu Comisia Europeană amânarea termenului fixat prin PNRR pentru închiderea a centralelor pe cărbune. A invocat faptul că este în pericol sistemul energetic național.

Conform unei declarații de atunci a ministrului Ivan, dacă România ar respecta angajamentul din PNRR, ar putea rămâne în sezonul rece (n.r. 2025-2026), adică fix când are nevoie mai mare de energie, fără o producție de 1.700 de MW.

În 2026 a venit seceta peste noi, Dunărea a scăzut dramatic, un rector de la Cernavodă a fost oprit, iar cel de-al doilea ar mai putea funcționa vreo 5 zile, dacă ministrul Apărării, Radu Miruță, nu reușește cu armata să arunce-n aer stânci, croind drum nou Dunării. Ilie Bolojan, ministru interimar și la Energie, ne învață să stingem lumina și să oprim aerul condiționat seara. Să avem energie să trecem și peste această criză, căci am experimentat-o și pe vremea lui Ceaușescu.