Editura Evenimentul si Capital

Centrala NUCLEARĂ Cernavodă, în PERICOL! Aflați ADEVĂRUL despre „VISUL lui Ceaușescu”

Autor: | | 0 Comentarii | 10844 Vizualizari

Guvernele trec, promisiunile rămân. Negocierile cu investitorul chinez bat pasul pe loc, iar închiderea unităţii 1 bate la uşă.

Consiliul de Administraţie al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN) a aprobat, pe 22 august, prelungirea cu două luni, până în noiembrie 2018, a mandatului conducerii societăţii. Prelungirea mandatului vine în contextul negocierilor cu compania China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala nuclearo-electrică Cernavodă. În noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi ai companiei CGN au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă, însă finalizarea înţelegerii se tot amână.

În stand by

Despre aceste amânări, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, spunea în luna iunie: „Discutăm de Unităţile 3 şi 4 de foarte mulţi ani. Luăm o decizie la un moment dat, se face o societate mixtă. Ea este adusă în faza finală şi în ultima secundă cineva se răzgândeşte, se anulează ani de negocieri şi au trecut 11 ani de atunci şi proiectele sunt încă în discuţie. În schimb, se fac două capacităţi nucleare în Ungaria şi acum vedem că se discută foarte serios şi de Bulgaria. România e în continuare în stand by”.

Cu o lună înainte lui Iancu, directorul general al SNN , Cosmin Ghiţă, afirma că a primit un nou mandat de negociere cu partea chineză, cu o valabilitate de şase luni: „Pentru Unităţile 3 şi 4 suntem în negocieri cu partenerii noştri chinezi. Am mai primit un nou mandat de negociere din partea acţionarilor, de şase luni, care a fost aprobat în 2 martie 2018. La finalul acestor şase luni de negociere, vom revizui oportunitatea de a merge înainte sau de a lua alte acţiuni, depinde unde ne aflăm în momentul respectiv cu partenerii chinezi în negociere. Adică, dacă am definitivat acordul sau dacă s-a luat o decizie finală asupra proiectului”.

Reactorul 1 va fi oprit în 2026

Grăbirea construirii celor două noi unităţi de la Cernavodă se justifică prin faptul că reactorul 1 va trebui să intre în proces de retehnologizare în 2026, proiect ce va costa, din experienţa internaţională, în jur de 1,2 - 1,5 miliarde de euro.

„Reactorul de tip CANDU are o perioadă de funcţionare prin proiect de aproximativ 30 de ani, 210.000 ore de funcţionare la puterea nominală. În anii ‚ 70, când s-a proiectat reactorul, acesta funcţiona la un factor de capacitate de 80%. Între timp, centralele nucleare din lume, inclusiv cea de la Cernavodă, funcţionează mult mai eficient, factorul de capacitate a crescut la 90% şi atunci cele 210.000 ore s-ar putea să se termine mai repede, în 26 de ani. Prin 2023 s-ar termina. Am demarat un proiect bazat pe experienţa internaţională a altor centrale CANDU, din Canada, Argentina, Coreea, care vor să extindă aceste 210.000 ore la 240.000, prin studii, analize, inspecţii suplimentare. Aceasta ne va duce undeva în 2026. Deci, 2026 e data limită la care trebuie să-l oprim pentru retehnologizare. De ce trebuie să oprim? Pentru că radiaţiile nucleare afectează şi materialele de construcţie, reactorul nuclear e afectat de radiaţii, de îmbătrânire, schimbări de proprietăţi de materiale. Şi atunci, după 30 de ani de funcţionare, oprim şi se schimbă componentele principale din reactor şi se porneşte. Este un proiect care durează vreo doi ani. Costurile, n-am finalizat studiile de fezabilitate, dar experienţa internaţională arată undeva la 1,2 - 1,5 miliarde de euro pentru un astfel de proiect. Deci, avem unul nou. Din 2028, pentru 30 de ani de funcţionare, alte 240.000 de ore, cu un cost redus faţă de o centrală nucleară nouă, care ar costa de 2-3 ori mai mult”, explica şeful Direcţiei Tehnice şi Retehnologizare Nuclearelectrica, Romeo Urjan. De altfel, Ministerul Energiei a fost informat oficial de către Nuclearelectrica că, în perioada 2026 – 2028, unitatea 1 nu va funcţiona.

Strategia cu obiective măreţe a lui Anton

În martie anul acesta guvernul s-a trezit că România are nevoie de o nouă Strategie Energetică. Ministrul Energiei, Anton Anton, anunţa că ea va defini marile obiective de investiţii din sectorul energetic, cum ar fi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa şi un nou grup pe huilă la termocentrala Rovinari. „În strategie vor fi definite marile obiective de investiţii din sectorul energetic, cum ar fi grupul de 600 MW de la Rovinari, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Finalizarea strategiei este o urgenţă. Ne-am propus să accelerăm procesul de definitivare a ei în vederea aprobării cât mai grabnice”, a susţinut Anton.

Un termen „realist”

Înaintea lui Anton, în februarie, secretarul de stat în Ministerul Energiei Robert Tudorache estima anul 2020 ca fiind un termen realist pentru începerea de către investitorul chinez a lucrărilor de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. El a precizat că îşi doreşte ca în termen de şase luni să fie închisă faza de negociere cu investitorul pentru acordul de construire. Cele şase luni s-au dus, iar dorinţa lui Tudorache a rămas neîndeplinită, deşi ne garanta că se face tot posibilul: „Suntem cu prelungirea memorandumului de înţelegere pe încă şase luni. Deja am rezolvat undeva în proporţie de 80% elementele pe acordul investitorilor, unde mai aveam anumite neînţelegeri şi anumite inadvertenţe. Acum partea chineză este în vacanţă pentru celebrarea anului nou chinezesc, dar suntem în plin proces de negociere. Îmi doresc doresc să finalizăm neapărat acordul investitorilor ca să trecem la următoarea fază. Vom face tot posibilul ca în următoarele şase luni să închidem faza de negociere pe acord şi, dacă am reuşit lucrul acesta, deja proiectul este pus pe făgaş şi cred că ulterior, până în 2020, ar putea începe lucrările pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4”.

În Programul de guvernare cu care Viorica Dăncilă a mers în Parlament se menţionează, la priorităţi, atragerea de investiţii pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi retubarea unităţilor 1 şi 2.

O poveste începută în 1970

Programul nuclear al României a fost lansat de Nicolae Ceauşescu în 1970 prin înfiinţarea Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară. La Strejeşti, în Olt, a şi demarat, sub numele de cod Centrala „I” şi cu sprijin sovietic, construirea unei centrale nuclearelectrice cu cinci reactoare. Acordul cu sovieticii a fost apoi denunţat pe motiv că nu prevedea o anvelopă de protecţie a reactorului. Abia în 1978, s-a bătut palma cu canadienii de la AECL pentru realizarea centralei de la Cernavodă. Lucrările au început pe 17 aprilie 1979. În jur de 10.000 de oameni lucrau la toate cele cinci reactoare.

ULTIMA ORA! Elena Udrea, in pericol de MOARTE in inchisoarea din Costa Rica! Ce se intampla acum

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI