Legea integrității revine la vot în Senat. Amendamentele care îi vizează pe Dominic Fritz și partenera președintelui Nicușor Dan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Legea privind integritatea, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intră miercuri în dezbaterea și votul Senatului, cameră decizională, convocată în sesiune extraordinară. Proiectul revine în Parlament după ce o primă variantă a fost respinsă săptămâna trecută, pe fondul controverselor generate de mai multe amendamente.

Noua formă a legii, adoptată anterior de Camera Deputaților, include două modificări care vizează atât situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, cât și obligațiile privind declarațiile de avere pentru partenerii de viață ai unor demnitari, nu doar pentru soți și soții.

Amendamentul privind incompatibilitatea aleșilor locali îl vizează pe Dominic Fritz

Unul dintre amendamentele adoptate de Camera Deputaților stabilește că mandatul unui ales local încetează automat dacă raportul de evaluare privind incompatibilitatea rămâne definitiv.

Dominic Fritz. Sursă foto: Facebook

„În situaţia în care raportul de evaluare privind incompatibilitatea a rămas definitiv, mandatul alesului local încetează de drept înainte de termen. Constatarea încetării de drept a mandatului de ales local se face de către prefect prin ordin, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare”, prevede amendamentul susținut în principal de PSD.

Modificarea este considerată de opozanții proiectului ca având efect direct asupra situației primarului municipiului Timișoara, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă de incompatibilitate.

Declarațiile de avere vor fi obligatorii și pentru partenerii demnitarilor

Un al doilea amendament extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese și asupra persoanelor care au relații asemănătoare căsătoriei cu demnitarii, nu doar asupra soților sau soțiilor.

Textul adoptat de Camera Deputaților prevede că: „Soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi cu Preşedintele României, cu deputaţii, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului (...), are obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese.”

Amendamentul a fost susținut de PSD și AUR și o include, potrivit formei actuale a proiectului, și pe partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru.

Comisia juridică trebuie să prezinte raportul înaintea votului din plen

Înainte ca proiectul să ajungă la votul final, Comisia juridică a Senatului trebuie să întocmească și să depună raportul asupra legii.

Inițiativa legislativă, semnată de parlamentari PSD și PNL și redepusă după respingerea primei variante, are nevoie de minimum 64 de voturi pentru a fi adoptată de Senat.

USR acuză PSD și AUR că promovează o lege „cu dedicație”

USR a criticat modificările aduse proiectului și susține că amendamentele adoptate urmăresc eliminarea din funcție a unui singur ales local.

„La comanda lui Sorin Grindeanu, PSD şi AUR insistă să confecţioneze pedepse retroactive, ca să-şi elimine adversarii din pix, chiar dacă asta înseamnă un vandalism democratic şi împingerea României către iliberalism. Preţul ambiţiei PSD de a-l îndepărta pe Dominic Fritz din funcţia de primar îl vor plăti toţi românii, atunci când România va pierde aproape 800 de milioane de euro, bani care ar putea fi folosiţi pentru spitale şi şcoli noi şi moderne”, a transmis USR, luni seară, într-un comunicat.

Prima variantă a legii nu a întrunit numărul necesar de voturi

La votul precedent din Senat, proiectul nu a fost adoptat, obținând doar 55 de voturi favorabile din partea senatorilor PSD, UDMR, a unui senator AUR, a șapte senatori PACE – Întâi România și a trei parlamentari neafiliați.

Alți 25 de senatori AUR s-au abținut, iar senatorii PNL și USR, precum și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, nu au votat, deși au fost prezenți în sală.

Miercuri, Senatul urmează să dea votul decisiv asupra proiectului, care reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR.