România riscă să rămână fără energie nucleară timp de o lună. Ambele reactoare de la Cernavodă ar putea fi oprite din cauza Dunării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se confruntă cu o perspectivă critică în sectorul energetic. Țara noastră ar putea rămâne, timp de aproximativ o lună, fără energia electrică produsă de centrala nucleară de la Cernavodă. Scenariul devine probabil dacă debitul Dunării va continua să scadă în ritmul indicat de ultimele prognoze hidrologice. Avertismentul a fost lansat de senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, în urma unei vizite de lucru efectuate la fața locului.

Potrivit parlamentarului social-democrat, Unitatea 2 a centralei ar urma să fie oprită cel mai probabil în cursul săptămânii viitoare. În același timp, Unitatea 1 este deja deconectată de la Sistemul Energetic Național. Declarațiile au fost făcute miercuri, după o serie de discuții purtate la Cernavodă cu conducerea și reprezentanții Nuclearelectrica.

România riscă să rămână fără energie nucleară timp de o lună. Ambele reactoare de la Cernavodă ar putea fi oprite din cauza Dunării

Măsurile de urgență puse în aplicare pe cursul fluviului au reușit doar să amâne momentul opririi complete. Lucrările de inginerie hidrologică au ajutat la menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor, însă debitul scăzut continuă să pună presiune pe sistemul de răcire.

„Am aflat că măsurile luate pe cursul Dunării au prelungit perioada de funcționare a reactorului 2 cu 7-10 zile. Fără aceste măsuri, reactorul 2 ar fi fost deja închis”, a transmis Ștefan Radu Oprea.

Senatorul PSD a explicat că intervențiile de redirecționare a apei reprezintă doar o variantă provizorie, în condițiile în care datele hidrologilor arată noi scăderi ale nivelului fluviului.

Sursa foto: ANRE

„Nu este suficient, pentru că, așa cum arată prognoza, debitul Dunării va scădea, iar reactorul 2 va fi oprit cel mai probabil săptămâna viitoare. Repornirea este estimată în primele două săptămâni din septembrie. Asta dacă prognoza nu se schimbă”, a afirmat Oprea.

Deficit masiv de energie constantă în Sistemul Național

Impactul asupra Sistemului Energetic Național este considerabil mai mare decât estimările inițiale. Situația s-a complicat deoarece Unitatea 1 este deja nefuncțională, din aceleași motive tehnice legate de sursa de apă.

„Calculul pe care l-am făcut până acum a ținut cont doar de reactorul 2, care injectează 660 MW în Sistemul Energetic Național. Am aflat, tot astăzi, că reactorul nr. 1 este oprit tot din același motiv, lipsa apei de răcire”, a declarat senatorul.

Prima unitate a centralei fusese reconectată la rețea pe 5 iulie, la finalul unei opriri planificate pentru operațiuni obligatorii de mentenanță, inspecții și testări. Cu toate acestea, la scurt timp după reluarea activității, reactorul a fost oprit din nou în mod controlat, pe 28 iulie, ca o măsură de siguranță preventivă luată în contextul scăderii dramatice a fluviului.

„Perioada de revizie a fost încheiată în urmă cu o lună și reactorul 1 este pe deplin funcțional. Singurul impediment pentru repornire este lipsa apei de răcire. Deci deficitul real în SEN va fi de aproximativ 1.300 MW, în bandă, în momentul opririi reactorului 2”, a explicat Oprea.

Capacitatea fiecărui reactor de la Cernavodă este de aproximativ 650-700 MW. În condiții obișnuite de funcționare, centrala nucleară asigură aproximativ o cincime din totalul energiei electrice generate în România. Sistarea concomitentă a ambelor grupuri ar scoate din rețea o producție constantă de 1.300-1.400 MW, un volum independent de factorii meteorologici precum vântul sau nivelul de insolație.

Debitul Dunării a atins un minim istoric

Semnalul de alarmă tras de reprezentanții PSD vine într-un moment în care debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a coborât miercuri la doar 1.400 de metri cubi pe secundă. Această valoare se apropie periculos de minimul istoric înregistrat în anul 1985. Spre comparație, media multianuală pentru luna august este de 3.900 de metri cubi pe secundă, iar prognozele indică menținerea acestor cotații extrem de reduse.

În lipsa unor lucrări speciale, nivelul apei în zona platformei Cernavodă ar fi scăzut zilnic cu aproximativ doi-trei centimetri. Marți, directorul centralei, Romeo Urjan, menționa că intervențiile derulate ar putea asigura funcționarea Unității 2 pentru încă aproximativ o săptămână, însă estimarea depinde direct de evoluția elementelor hidrologice.

Pentru a forța orientarea debitului către zona de alimentare a centralei, autoritățile au recurs la soluții de inginerie grea. Luni s-a executat detonarea stâncii Pârjoaia pentru facilitarea curgerii către Dunărea Veche, iar miercuri se pregătea scufundarea controlată a patru barje încărcate cu rocă pentru crearea unui prag submers pe Brațul Bala. Primele operațiuni au permis o stabilizare temporară și o creștere a apei cu circa doi centimetri, însă scufundarea barjelor era reevaluată din cauza curenților puternici. Scopul final al acestor manevre este obținerea unei creșteri a nivelului apei cu până la 10-12 centimetri.

Dezbatere politică pe tema grupurilor pe cărbune

În acest context de criză energetică, Ștefan Radu Oprea a reiterat poziția partidului său referitoare la conservarea capacităților de producție pe bază de cărbune, susținând că acestea nu trebuie închise înainte de a avea alternative funcționale.

„Estimarea este că producția de energie electrică pe bază de tehnologie nucleară va fi oprită o lună de zile. Ce vom face în acest timp? Oprim producția și economia în România sau folosim capacitățile de producție a energiei electrice pe bază de cărbune?”, a întrebat senatorul.

„PSD susține că soluția este să nu oprim niciun grup de producție a energiei pe bază de cărbune până nu punem ceva în loc”, a adăugat acesta.

Social-democrații au inițiat deja la Senat un proiect legislativ prin care propun ca nicio unitate energetica să nu mai fie scoasă din funcțiune fără punerea prealabilă în funcțiune a unei capacități echivalente de înlocuire. De asemenea, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat repornirea a două grupuri energetice de câte 330 MW de la Turceni și Rovinari pentru a acoperi golul lăsat de Cernavodă, cerând totodată purtarea de negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea termenului limită de 31 august privind închiderea capacităților pe cărbune.