Legea privind incompatibilitățile a fost adoptată de Senat. Dominic Fritz ar putea rămâne fără mandatul de primar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Plenul Senatului a adoptat, în calitate de for decizional, actul normativ de bază din PNRR care reglementează regimul incompatibilităților, al conflictelor de interese și al declarațiilor de avere. Inițiativa legislativă a fost votată cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă, 7 abțineri, iar 2 parlamentari au fost înregistrați ca prezent, nu votez. Documentul a fost transmis către președintele țării pentru promulgare, în timp ce formațiunile PNL și USR iau în calcul contestarea acestuia la Curtea Constituțională.

Mandatul primarului Dominic Fritz, vizat de noile norme tranzitorii

Prevederile tranzitorii incluse în textul legii creează cadrul legal pentru încetarea înainte de termen a mandatului edilului din Timișoara, liderul USR, Dominic Fritz. Decizia vine în contextul în care, pe data de 18 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara, prin care a fost confirmată starea de conflict de interese în cazul primarului.

Reglementarea stabilesțe reguli clare pentru situațiile retroactive și viitoare:

„Persoanelor față de care, pana la data intrării in vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Senatul României. Sursă foto: Facebook

De asemenea, actul normativ mai specifică:

„Persoanelor față de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi, le încetează functia, demnitatea publica ori mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz”

Schimbări majore privind declarațiile de avere ale demnitarilor

Noua legislație extinde cercul persoanelor obligate să depună declarații de avere și de interese. Măsura îi va vizat pe soți, soții sau persoanele care se află în relații similare celor de căsătorie cu Președintele României, parlamentari, prim-ministru, membri ai Guvernului, conducerea Cancelariei Prim-ministrului, secretari și subsecretari de stat, consilieri de stat, precum și președinți de Consilii Județene.

Cu toate acestea, formularele complete de avere și interese ale demnitarilor și ale partenerilor lor nu vor mai fi accesibile publicului larg. Acestea vor fi arhivate și păstrate la Agenția Națională de Integritate pe o perioadă de 7 ani de la momentul depunerii. În locul lor, Agenția Națională de Integritate va publica o declarație de interese financiare pentru fiecare demnitar, document ce va funcționa ca un rezumat al datelor patrimoniale.

Excepții pentru aleșii locali și modificări în Codul Administrativ

Proiectul introduce în Codul Administrativ câteva situații în care aleșii locali nu se vor mai afla în conflict de interese. Astfel, un ales local este exonerat de această calitate dacă emite sau participă la adoptarea unui act administrativ realizat în exercitarea atribuțiilor legale exclusive, care nu pot fi delegate, și prin care se obține un folos determinat legal pentru soț, soție sau rude până la gradul al II-lea, fără ca voința alesului să poată influența cuantumul acelui folos. De asemenea, participarea la adoptarea actelor administrative cu caracter normativ nu mai constituie conflict de interese.

Din punct de vedere juridic, faptele definitive referitoare la emiterea de acte sau luarea de decizii cu încălcarea normelor de integritate vor fi încadrate ca abateri disciplinare și sancționate conform statutului funcției, dacă nu întrunesc elementele unei infracțiuni.

Textul legii subliniază consecințele aplicate:

„Persoana constatată în mod definitiv că s-a aflat în caz de conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, inclusiv cea a cărei faptă constituie abatere disciplinară are interdicția de a mai ocupa o funcție sau demnitate publică ori eligibilă, dintre cele prevăzute de prezenta lege, pe o perioadă de până la 3 ani, care operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, moment de la care este decăzută din dreptul de a ocupa funcția, demnitatea publică sau mandatul, care încetează de drept de la aceeași dată”

Individualizarea interdicțiilor și reguli pentru parlamentarii avocați

Spre deosebire de cadrul actual care aplică direct o interdicție fixă de 3 ani pentru ocuparea funcțiilor publice (cu excepția celor electorale), noua lege dă posibilitatea inspectorilor Agenției Naționale de Integritate să reducă această perioadă. Interdicția poate fi diminuată proporțional:

cu 10% dacă persoana nu a fost sancționată definitiv în ultimii 3 ani pentru depunerea întârziată a declarațiilor;

cu 20% dacă nu există un raport de evaluare rămas definitiv în ultimii 3 ani;

cu 20% dacă durata incompatibilității a fost mai mică de 6 luni.

În plus, proiectul stabilește interdicții severe pentru parlamentarii care profesează ca avocați. Aceștia nu vor mai putea asista sau reprezenta suspecți și inculpați în cauze penale legate de securitatea națională (articolele 394-410 și 412 din Codul penal și Legea 51/1991), precum și în dosare de genocid sau infracțiuni contra umanității și de război (articolele 438-445 din Codul penal). De asemenea, parlamentarii avocați nu mai pot pleda împotriva statului român la instanțele internaționale, excepție făcând cazurile în care sunt parte în proces sau își reprezintă soțul ori rudele până la gradul al IV-lea.