În ultimele luni, zeci de diplomați ruși au fost expulzați din țări est-europene. Acuzațiile sunt, în cea mai mare parte de spionaj. Toate aceste lucruri se întâmplă pe fondul tensiunilor ruso-ucrainiene, care preocupă întregul mapamond.

Alexey Grishaev se află în România din 2018

Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse, declarat persona non grata pe teritoriul României pe motiv că activitățile lui încalcă prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.

Aceasta prevede între altele că personalul diplomatic nu are dreptul să se angajeze în activități de spionaj. În acest caz, oficialul militar rus ar fi acuzat că a încălcat exact această prevedere.

Adjunctul atașatului militar al Rusiei la București, Alexey Grishaev, se afla la post în România din septembrie 2018.

Diplomați ruși expulzați pe bandă rulantă din statele est-europene

Zeci de diplomați ruși au fost expulzați în ultimele luni din statele est-europene ca urmare a implicării lor în acțiuni de spionaj, din solidaritate cu Cehia – unde spioni ruși s-au implicat în în explozia de la un depozit de muniţii din 2014, dar și pe fondul implicării Rusiei în campaniile de destabilizare a situației interne din tot mai multe țări. Statele de pe flancul estic al NATO și UE, cu excepția notabilă a Ungariei, au devenit extrem de sensibile la jocurile politice ale Kremlinului. Luni, și România a expulzat un oficial rus – adjunctul atașatului militar pe lângă Ambasada Rusiei la București.

În 24 aprilie, Estonia, Letonia şi Lituania – cele trei state baltice aflate într-o permanentă stare de tensiune cu Moscova, au anunţat că vor expulza în total patru diplomaţi ruşi. Șeful diplomației din Lituania a declarat că va expulza doi membri ai personalului ambasadei Rusiei pentru că au folosit acoperirea diplomatică pentru a spiona. În paralel, Estonia şi Letonia au anunțat că vor expulza câte un diplomat rus.

În 22 aprilie, premierul Slovaciei a anunțat public expulzarea a trei diplomați ruși, în semn de solidaritate cu Cehia.

În 18 aprilie, chiar premierul Cehiei, Andrej Babis, a anunțat că expulzează 18 membri ai ambasadei Rusiei la Praga, pe motiv că că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii din 2014. În urma exploziei, două persoane şi-au pierdut viaţa, iar presupuşii autori sunt suspecții în dosarul otrăvirii la Londra fostului agent dublu rus Serghei Skripal, în 2018. Poliţia cehă a anunţat că este în căutarea a doi bărbaţi ruşi, suspectaţi a fi agenţi GRU (puternicul serviciu secret al armatei ruse) și că ar fi folosit mai multe paşapoarte false, inclusiv unul moldovenesc, pe numele „Nicolai Popa”.

În 15 aprilie, Polonia a declarat trei diplomaţi ruşi persona non grata, în semn de solidaritate cu măsurile luate de SUA, care anunțase sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi.

În 22 martie, Bulgaria a expulzat doi diplomaţi ruşi după descoperirea şi destructurarea unei reţele de spionaj a Rusiei şi arestarea a şase persoane acuzate de spionaj în favoarea Moscovei. Procurorii bulgari au inculpat şase persoane, printre care foşti şi actuali ofiţeri din serviciul de informaţii militare, pentru spionaj în favoarea Rusiei. Este un caz „fără precedent în istoria recentă a Bulgariei”, a spus procurorul general Ivan Gheşev. „Este de o mare importanţă pentru securitatea naţională şi a partenerilor noştri din UE şi NATO şi a Statelor Unite”, a adăugat el.

Și SUA a expulzat zece diplomați ruși

În 15 aprilie, Statele Unite au anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, ca răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţele în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei. SUA au nominalizat Serviciul de informații externe al Rusiei drept forța care s-a aflat în spatele atacului informatic SolarWinds, care a afectat mai multe servere ale guvernului federal, dar și ale unor companii private. În cadrul decretului semnat de Biden, Trezoreria americană le-a interzis instituţiilor financiare americane să cumpere direct datorie emisă de Rusia după data de 14 iunie.

Este vorba despre o ripostă la giganticul atac cibernetic din 2020 care a utilizat drept vector SolarWinds, un editor american de software căruia i-a fost piratat un produs pentru introducerea unei vulnerabilităţi la utilizatorii săi, printre care mai multe agenţii federale americane. Administraţia Biden acuză acum oficial Rusia că este responsabilă de acest atac, după cum a lăsat deja să se înţeleagă, scrie g4media.ro.