CIA nu a reușit să anticipeze prima mare manifestație anti-Iliescu de după 1989! Posibile explicații

CIA nu a reușit să anticipeze prima mare manifestație anti-Iliescu de după 1989! Posibile explicații

Vă prezentăm astăzi unul dintre puținele documente desecretizate de serviciile americane legate de situația din România de după evenimentele din decembrie 1989. Este vorba despre unul dintre rapoartele zilnice primite la Casa Albă, analize bazate nu numai pe informările CIA, ci și pe cele venite de la toate serviciile din Comunitatea de Informații.

Parcurgând documentul, cei care știu cât de cât istoria noastră post-comunism se vor întreba: cum se face atunci că serviciile americane nu au anticipat că exact a doua zi, pe 12 ianuarie 1990 începea prima mare manifestare de contestare a puterii instalate la București după 21 decembrie 1989?

Explicația e simplă, în țara noastră, agenții americani dădeau multe rateuri în ultima perioadă de ”domnie” a lui Nicolae Ceaușescu. Era, normal, unul dintre meritele Securității, spun ”merite”, pentru că asta era una dintre misiunile lor cât timp statul roman era adversar cu americanii.

Cheia succesului contraspionajului românesc era, însă, plătită cu un preț crunt de români: contraspionajul era mai eficient ca acum, pentru că mare parte din populație era urmărită și se instaurase frica de a avea contacte cu cetățeni străini! Concluzia – oribilă, dacă mai ai în tine un germen de libertate individual – este că blochezi spionajul, dacă monitorizezi posibilele surse de informații.

CIA nu a crezut că revolta de la Timișoara va duce la căderea regimului

Așadar, americanii ajunseseră, de exemplu, în perioada 16-19 decembrie 1989 să nu considere că revoltele de la Timișoara puteau răsturna regimul.

Iată, înainte de a citi radiografia zilnică a României din 11 ianuarie 1989, ce a urmat. A doua zi, la București, urma o ceremonie de doliu pentru cei uciși la Revoluție.

Manifestarea a fost un prilej pentru grupuri de studenți de a protesta împotriva ”comunismului cu față umană” al FSN-ului și, mai spre seară, pentru Dumitru Mazilu de a își manifesta supărarea că Silviu Brucan îi luase ”patenta” de părinte al Revoluției.

Dumitru Mazilu, CFSN, 1990

Dumitru Mazilu, CFSN, 1990. sursa: Evenimentul istoric

National Intelligence Daily, raportul din 11 ianuarie 1990 pentru oficialii de rang înalt ai Statelor Unite, o analiză a Agenției Centrale de Informații (CIA) bazată pe date venite din România:

Analiză specială

Noul regim este contestat, dar rămâne favorit

Frontul Salvării Naționale (FSN) depune eforturi pentru a evita dificultățile economice care ar putea provoca tulburări înaintea alegerilor naționale programate pentru luna aprilie și pare bine poziționat pentru a trece cu succes peste iarnă. Frontul rămâne favorit pentru câștigarea alegerilor, deși scepticismul studenților și al muncitorilor ar putea îmbunătăți șansele partidelor de opoziție aflate la început de drum.

Noul regim acordă o prioritate ridicată evitării penuriei de bunuri și servicii esențiale care ar putea declanșa nemulțumiri pe scară largă. Au fost luate măsuri pentru asigurarea unor aprovizionări suficiente cu alimente și energie, inclusiv prin suspendarea tuturor exporturilor agricole.

Pentru a-și satisface nevoile economice pe termen lung, România încearcă să își îmbunătățească relațiile cu Occidentul. FSN a revocat renunțarea anterioară a lui Ceaușescu la statutul de „națiune cea mai favorizată” în relațiile comerciale cu Statele Unite și și-a exprimat interesul pentru stabilirea de relații cu Comunitatea Europeană (CE).

Populația rămâne prudentă

FSN este criticat chiar în timp ce încearcă să garanteze libertatea de organizare a partidelor politice, drepturile minorităților, libertatea de întrunire și de circulație, precum și să restabilească activitatea economică și securitatea.

Partide și organizații politice românești: cele emergente și cele în declin în evaluarea CIA

Partidul Național Țărănesc

Partid dominant până când a fost forțat să se dizolve în 1947, este cel mai bine organizat dintre grupurile de opoziție și susține că are mii de susținători.

Partidul Național Liberal

O forță politică importantă în România până în 1946, a cerut liberalizarea economiei, reformă educațională și revenirea la o monarhie constituțională sub fostul Rege Mihai.

Partidul Democrat Român

Se inspiră din partidele social-democrate occidentale și solicită alegeri libere, sindicate independente și menținerea apartenenței României la Pactul de la Varșovia.

Mișcarea Ecologistă Română

Sprijină programul Frontului Salvării Naționale (FSN), dar își păstrează dreptul de a-l critica.

Forumul Democratic Maghiar

Subliniază susținerea valorilor democratice promovate de FSN.

Forumul Democrat al Germanilor din România

Se pare că s-a organizat în aproape toate localitățile cu populație germană.

Partidul Comunist

Partidul Comunist, care număra aproximativ 3,8 milioane de membri, s-a dezintegrat practic în urma revoltei anti-Ceaușescu.

Studenții, considerați pe scară largă drept forța morală care l-a răsturnat pe Ceaușescu, sunt critici deosebit de vocali. La București, peste 2.000 de studenți au protestat împotriva prezenței unor foști comuniști în guvernul de tranziție și au cerut reforme în educație.

Ezitări privind calendarul alegerilor

Cel puțin șase noi partide politice și alte grupuri de opoziție par să fie de acord că alegerile naționale ar trebui amânate. Acestea susțin că organizarea lor prea devreme ar favoriza în mod nedrept Frontul, care controlează aproape în totalitate mass-media.

FSN a indicat o anumită flexibilitate în privința datei alegerilor, însă pare în continuare angajat să le organizeze cât mai curând.

Este puțin probabil ca grupurile de opoziție să poată reprezenta o provocare serioasă pentru FSN până în luna aprilie. Pe lângă avantajele sale organizatorice și logistice, Frontul poate revendica meritul restabilirii stabilității și al îmbunătățirii aprovizionării cu alimente și energie.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]