Economie
România se apropie de zona „junk”. Ce efecte ar putea avea asupra populației și companiilor
Junk / sursa foto: ChatGPT
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România riscă să fie retrogradată în categoria „junk” de către marile agenții internaționale de rating, pe fondul deteriorării finanțelor publice, al creșterii accelerate a datoriei și al incertitudinii politice.
Avertismentul a fost lansat de Remus Borza, președintele COAL, unde a analizat vulnerabilitățile economiei românești și consecințele unei eventuale decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating.
Potrivit acestuia, următoarele săptămâni ar putea fi decisive pentru evaluarea României de către Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s.
În prezent, țara se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investitorilor, iar orice deteriorare suplimentară a indicatorilor fiscali și economici poate împinge ratingul în zona speculativă.
România, la limita categoriei recomandate investitorilor
România este evaluată în prezent la BBB-/A-3 de către S&P Global Ratings, cu perspectivă negativă. Fitch menține același calificativ, tot cu perspectivă negativă, iar Moody’s acordă ratingul Baa3, echivalentul ultimei trepte din categoria investment grade.
Toate cele trei agenții au semnalat în ultimele evaluări presiunile exercitate de deficitul bugetar ridicat, creșterea datoriei publice și deteriorarea poziției fiscale a statului.
„În 2-3 săptămâni, agențiile de rating, și aici mă refer la Standard & Poor’s, la Fitch și la Moody’s, urmează să ia o decizie în privința României. Noi de vreun an de zile stăm pe un BBB cu minus. Suntem cu perspectivă negativă”, a declarat Remus Borza.
Ce înseamnă o eventuală retrogradare la junk
Categoria junk este asociată economiilor considerate mai riscante pentru investiții. O asemenea decizie ar putea afecta direct capacitatea statului de a se finanța și ar determina creșterea costurilor de împrumut.
Remus Borza susține că efectele ar fi resimțite rapid atât pe piețele financiare, cât și în economie.
„Ce înseamnă dacă ajungem în junk? Pe scurt, înseamnă FMI. Înseamnă un cost și mai mare al finanțării datoriei publice, înseamnă exodul în masă al multor fonduri de investiții care nu mai au voie să aibă expunere pe o țară în junk. Vor fi obligate să vândă. Asta înseamnă că se va prăbuși și Bursa de Valori București. Înseamnă o hemoragie de valută care va ieși”, a afirmat acesta.
În practică, o retrogradare ar putea duce la dobânzi mai mari pentru împrumuturile contractate de stat, dar și pentru companii și populație.
În plus, investitorii instituționali care au restricții privind plasamentele în state cu rating speculativ ar putea fi obligați să își reducă expunerea pe România.
Datoria publică a depășit 1.220 de miliarde de lei
Unul dintre principalele motive de îngrijorare invocate de Borza este evoluția datoriei publice.
Potrivit acestuia, datoria statului a crescut de peste trei ori în ultimii șase ani.
„Datoria publică a României a trecut de 1.220 de miliarde de lei. În ultimii șase ani de zile, datoria publică a României s-a triplat, de la 373 de miliarde de lei la 1 ianuarie 2020 la 1.220 de miliarde de lei azi”, a declarat președintele COAL.
Sursa foto: Arhiva EvZ
Pe lângă nivelul datoriei, Borza atrage atenția asupra costului tot mai mare al finanțării acesteia.
„Costul finanțării datoriei publice este tot mai mare. Anul ăsta, 60 de miliarde de lei, 12 miliarde de euro. Anul trecut am avut 50 de miliarde de lei, în 2025 am avut 34 de miliarde de lei. Deci, în doi ani de zile a crescut cu peste 25 de miliarde de lei doar costul cu dobânzile.”
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile reduce spațiul bugetar disponibil pentru investiții, infrastructură, educație sau sănătate și amplifică presiunea asupra finanțelor publice.
Deficitul bugetar ar putea depăși ținta oficială
Remus Borza consideră că ținta oficială de deficit bugetar de 6,2% din PIB este dificil de atins în actualele condiții economice.
„Noi ne îmbătăm cu apă rece că o să spunem că o să fie doar 6,2%. N-o să fie 6,2%. Deficitul bugetar se va duce tot în 7%, undeva nominal la 140 de miliarde de lei.”
În opinia sa, construcția bugetară s-a bazat pe estimări optimiste privind veniturile fiscale și absorbția fondurilor europene, în timp ce ritmul economiei a încetinit.
Deficitul ridicat reprezintă unul dintre principalii indicatori urmăriți de agențiile de rating atunci când evaluează sustenabilitatea finanțelor unui stat.
Semnale de slăbiciune în economie
Borza susține că economia României traversează o perioadă dificilă, marcată de contracție economică, reducerea consumului și inflație ridicată.
„Suntem practic în al treilea trimestru de contracție economică. Trimestrul unu 2026, chiar cu o contracție destul de semnificativă, 1,7%. Noi am comentat chiar și în februarie, în chinurile facerii legii bugetului de stat, că nu e realistă o creștere economică de 1%.”
Acesta afirmă că în primele luni ale anului consumul a scăzut cu peste 5%, iar inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare a populației.
În ultimii ani, consumul a reprezentat principalul motor al creșterii economice, însă încetinirea acestuia poate avea efecte directe asupra veniturilor bugetare și asupra activității companiilor.
Instabilitatea politică, un factor urmărit de investitori
Pe lângă indicatorii economici, Remus Borza consideră că situația politică poate influența percepția investitorilor și deciziile agențiilor de rating.
economie în cădere / sursa foto: dreamstime.com
Acesta a atras atenția asupra necesității formării unui guvern stabil și capabil să adopte măsuri fiscale și economice într-un context internațional complicat.
„Țara asta trebuie guvernată și trebuie guvernată de o manieră asumată și responsabilă, pentru că ceasul ticăie. Suntem cu FMI-ul la ușă, cu Fitch, cu Moody’s și cu Standard & Poor’s să ne retrogradeze. Nu putem sta cu un guvern interimar care nu poate să dea ordonanțe de urgență, care nu poate să facă aproape nimic.”
Miza următoarelor evaluări
Deciziile agențiilor de rating sunt urmărite atent de investitori, instituții financiare și autorități, deoarece influențează costurile de finanțare ale statelor și percepția asupra riscului de țară.
În condițiile în care România se află deja pe ultima treaptă a categoriei investment grade, următoarele evaluări ale S&P, Fitch și Moody’s vor fi importante pentru stabilitatea financiară și pentru capacitatea statului de a se împrumuta în condiții favorabile.
O eventuală retrogradare în categoria junk ar putea avea efecte asupra întregii economii, de la costul creditelor până la atractivitatea României pentru investitori.
Recomandările noastre
