Economie
S&P Global Ratings a confirmat ratingul României, dar deficitul și inflația rămân probleme majore
Deficit bugetar. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
S&P Global Ratings a confirmat ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Agenția a atras, totodată, atenția asupra riscurilor fiscale, inflației ridicate și vulnerabilităților externe.
Agenția &P Global Ratings a confirmat ratingul, dar a semnalat incertitudini majore în anii următori
S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile de credit suveran ale României, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, în valută și monedă locală, la nivelul „BBB-/A-3”. În același timp, agenția a menținut perspectiva negativă și a invocate riscuri persistente legate de consolidarea finanțelor publice.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor depuse, riscurile legate de implementarea consolidării finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe crescânde de pe pieţele energetice globale, întrucât conturile fiscale şi poziţiile balanţei de plăţi aflate sub presiune lasă puţin spaţiu pentru a absorbi şocuri externe mai profunde sau prelungite”, a arătat agenţia.
Reducerea deficitului bugetar este un obiectiv pe termen lung, dincolo de 2030
Analiștii au estimat că autoritățile vor continua măsurile de ajustare fiscală, cu scopul de a reduce deficitul bugetar general la 5,5% din PIB în 2027, față de 9,4% în 2024. Totuși, atingerea pragului de sub 3% din PIB, cerut de regulile europene, este văzută ca fiind posibilă abia după 2030.
Astfel, datoria publică este așteptată să continue să crească și să depășească 65% din PIB până la finalul deceniului.
Deficit bugetar. Sursa foto: Arhiva EVZ
Măsurile fiscale au fost deja aplicate, dar presiunile economice persistă, a arătat S&P Global Ratings
Raportul evidențiază că autoritățile au adoptat deja măsuri fiscale importante, inclusiv creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public.
„Deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale – inclusiv majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public – sunt deja în vigoare”, a mai notat agenția.
În pofida acestor măsuri, economia este estimată să înregistreze o stagnare în 2026, pe fondul consumului redus și al creșterii costurilor cu energia.
Inflația și prețurile la energie, în continuare factori de risc major
S&P prognozează o inflație medie de 7,25% în 2026, peste estimările anterioare, și de 4,5% în 2027. În același timp, există riscul ca inflația să urce temporar până aproape de 10% în al doilea trimestru.
„În prezent, prognozăm o inflaţie medie de 7,25% pentru 2026, revizuită în creştere cu 0,75 puncte procentuale pentru a reflecta impactul creşterii costurilor energiei. Considerăm că inflaţia s-ar putea situa aproape de 5% pentru întregul an”, au stabilit specialiștii.
Economia este susținută de fonduri europene și investiții
Un element pozitiv evidențiat de agenție este nivelul ridicat al investițiilor, susținute în mare parte din fonduri europene. Acestea ar urma să compenseze parțial efectele negative ale consolidării fiscale.
„Fluxurile record de fonduri UE, alături de investiţiile străine directe constante, vor finanţa majoritatea deficitului de cont curent al României, care rămâne ridicat în perioada 2026-2027”, a notat agenția.
Creșterea economică este estimată să revină la aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029.
Riscurile politice și sociale pot afecta implementarea reformelor
Agenția atrage atenția că aplicarea măsurilor fiscale ar putea fi afectată de tensiuni politice și de nemulțumiri sociale
„Implementarea mai multor măsuri de reformă, precum şi agenda strictă de consolidare, vor pune la încercare coeziunea coaliţiei guvernamentale”, au arătat specialiștii.
În același timp, apropierea alegerilor parlamentare din 2028 ar putea influența stabilitatea politică.
Posibile scenarii de evoluție a ratingului în următorii ani
S&P arată că ratingul ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă planurile de consolidare fiscală nu vor fi respectate.
„Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creşterea economică modestă le împiedică eficacitatea. Întârzierile în plata fondurilor UE ar exacerba presiunile în acest scenariu”, a notat agenția.
De asemenea, o deteriorare a situației externe, în special pe piața energiei, ar putea afecta economia și finanțele publice. Pe de altă parte, perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele se reduc semnificativ și creșterea economică se consolidează.
Datoria și costurile de finanțare, în continuare în creștere
Estimările indică o creștere a datoriei publice nete peste 60% din PIB până în 2029, de la 52% în 2025. În paralel, cheltuielile cu dobânzile vor urca de la puțin peste 2% din PIB în 2024 la 3,4% în 2028.
Raportul subliniază și problemele structurale, inclusiv nivelul ridicat al decalajului de TVA.
„La 30%, decalajul TVA al României (diferenţa dintre suma TVA pe care guvernul se aşteaptă să o colecteze şi suma pe care o colectează efectiv) este cel mai mare din UE”, a notat agenția.
TVA calcul lunar. Sursă foto: Pixabay.com
Bugetul pentru 2026 confirmă continuarea consolidării fiscale
Potrivit agenției, bugetul pentru 2026 reflectă angajamentul autorităților de a continua ajustările fiscale prin controlul cheltuielilor și îmbunătățirea colectării.
„Considerăm că bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament faţă de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătăţiri administrative şi îngheţarea salariilor şi a pensiilor”, au arătat specialiștii.
În paralel, statul prioritizează investițiile publice, estimate la 8% din PIB, și cheltuielile de apărare, care ajung la 3% din PIB.
