Mulțime de oameni. Sursa foto: dreamstime.ccom
Din cuprinsul articolului
Aproape 70% dintre români se declară îngrijorați de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani, în timp ce peste jumătate consideră că țara este sigură, potrivit Barometrului Securității Naționale realizat de INSCOP Research.
Câți români consideră că țara este sigură
La întrebarea dacă România este, în prezent, o țară sigură sau nesigură din punct de vedere al securității naționale, 17,9% dintre respondenți au considerat că este foarte sigură, iar 33,2% au spus că este mai degrabă sigură. În același timp, 27% au spus că este mai degrabă nesigură, iar 19,4% au indicat că este foarte nesigură. Ponderea celor care nu au răspuns este de 2,4%.
Corupția este considerată principalul pericol la adresa securității naționale de 35,3% dintre respondenți. Dezinformarea și manipularea opiniei publice sunt menționate de 19,4%, iar instabilitatea economică de 18,7%.
Totodată, 5,8% indică un posibil atac militar, iar 5,3% influența politică străină. Atacurile cibernetice sunt menționate de 4,3%, criza energetică de 3%, actele de terorism și sabotaj de 1,1%, iar acțiunile de spionaj de 0,9%. Un procent de 2% indică alte pericole, iar 4,1% nu au oferit un răspuns.
Implicarea României într-un război
31% dintre participanții la sondajul realizat în perioada 23-27 februarie, înainte de atacul împotriva Iranului, declară că sunt foarte îngrijorați de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani, față de 36,9% în sondajul din 3-13 martie. Alți 33,1% se declară oarecum îngrijorați, comparativ cu 31,1% în martie, în timp ce 5,2% sunt oarecum neîngrijorați, față de 6,1% în martie. Totodată, 29,1% spun că sunt foarte puțin îngrijorați sau deloc, față de 25,2% în sondajul ulterior. Un procent de 1,6% nu știu sau nu au răspuns.
În ceea ce privește direcția alianțelor politice și militare, 76,8% dintre respondenți consideră că România ar trebui să se orienteze către Vest, respectiv Uniunea Europeană, SUA și NATO, față de 77% în ianuarie 2022 și 87,5% în decembrie 2024.
În schimb, 10,1% cred că direcția potrivită este către Est, respectiv Rusia și China, comparativ cu 10,4% în ianuarie 2022 și 4,1% în decembrie 2024. Totodată, 13,1% nu știu sau nu au răspuns, față de 12,6% în ianuarie 2022 și 8,4% în decembrie 2024.
Putin / Sursă foto: X.com
Majoritatea românilor resping ideea ieșirii din NATO și din Uniunea Europeană
11,8% dintre respondenți consideră că România ar trebui să iasă din NATO, față de 18,7% în ianuarie 2022 și 8,1% în decembrie 2024. În schimb, 84,4% sunt de părere că țara nu ar trebui să părăsească alianța, comparativ cu 76,2% în ianuarie 2022 și 88,1% în decembrie 2024. Ponderea celor care nu știu sau nu au răspuns este de 3,8%, la fel ca în decembrie 2024, față de 5,1% în ianuarie 2022.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, 22,2% dintre respondenți consideră că România ar trebui să iasă din UE, față de 25,2% în ianuarie 2022 și 9,4% în decembrie 2024. Totodată, 74,4% se opun unei astfel de decizii, comparativ cu 71,7% în ianuarie 2022 și 88,1% în decembrie 2024, iar 3,4% nu știu sau nu au răspuns, față de 3,1% în ianuarie 2022 și 2,5% în decembrie 2024.
Românii evaluează diferit acțiunile militare împotriva Iranului
În privința acțiunilor împotriva Iranului, 11,9% dintre participanții la sondaj consideră că intervențiile Statelor Unite ale Americii și Israelului sunt foarte justificate, iar 21,1% le văd ca fiind mai degrabă justificate. În schimb, 26,5% le consideră mai degrabă nejustificate, iar 21,4% foarte nejustificate. Totodată, 19% dintre respondenți nu știu sau nu au răspuns.
Donald Trump și Benjamin Netanyahu. Sursă foto: Facebook
În ceea ce privește încrederea în alte țări, 55,8% dintre respondenți au foarte multă și destul de multă încredere în SUA. Nivelul de încredere este de 46,8% pentru Marea Britanie, 41,9% pentru Franța, 41,7% pentru Germania și 41,6% pentru Polonia. Republica Moldova înregistrează un nivel de încredere de 29,9%, Bulgaria 29,2%, Turcia 28,6%, iar Serbia 21,2%. Pe ultimele poziții se află Ungaria, cu 20,1%, Ucraina, cu 16,8%, și Rusia, cu 12,6%.
Totodată, 88,3% dintre participanți consideră că statul ar trebui să ofere cetățenilor programe de pregătire pentru situații de criză, care să includă măsuri pentru detectarea dezinformării. În schimb, 10% sunt de părere că statul nu ar trebui să furnizeze astfel de programe, iar 1,7% nu știu sau nu au răspuns.
