Șomajul în rândul tinerilor a depășit 30% în România. Ce îi împiedică să se angajeze

Șomajul în rândul tinerilor reprezintă una dintre problemele majore ale pieței muncii din România. Un raport al Curții de Conturi arată că pregătirea oferită în școli nu corespunde cerințelor angajatorilor, iar lipsa experienței îi împiedică pe mulți absolvenți să obțină primul loc de muncă.

România este singura țară din Uniunea Europeană în care rata șomajului în rândul tinerilor a depășit 30%, potrivit datelor prezentate într-un raport al Curții de Conturi. Documentul evidențiază problemele sistemului de educație și dificultățile întâmpinate de absolvenți atunci când încearcă să intre pe piața muncii.

Una dintre principalele cauze identificate este diferența dintre competențele dobândite în timpul studiilor și cerințele reale ale companiilor. Programele școlare nu sunt suficient adaptate schimbărilor de pe piața muncii, iar pregătirea practică rămâne deficitară.

Șomajul în rândul tinerilor, alimentat de lipsa experienței

Pentru numeroși tineri, obținerea unei diplome nu înseamnă și găsirea unui loc de muncă. Angajatorii solicită experiență profesională inclusiv pentru posturile la care aplică persoane aflate la început de carieră.

O tânără din Galați, aflată în căutarea unui serviciu, a relatat la Digi24 că nu a reușit să se angajeze, deși a acceptat inclusiv posibilitatea unei perioade de pregătire de două sau trei luni. Aceasta ar fi fost dispusă să învețe direct la locul de muncă, însă angajatorii contactați nu au acceptat propunerea.

În lipsa unui venit propriu, tânăra depinde în continuare de sprijinul financiar al părinților. Ea s-a arătat disponibilă să lucreze opt sau zece ore pe zi și chiar să rămână peste program atunci când este necesar. Dificultățile sunt întâlnite și în domeniul IT, unde oportunitățile pentru candidații fără experiență sunt limitate, potrivit unui alt tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă.

Inclusiv studenții care urmează o specializare universitară încearcă să găsească un serviciu în paralel cu studiile. O studentă în anul al treilea la Facultatea de Medicină și Farmacie, specializarea Moașe, a explicat că ar accepta un loc de muncă și într-un alt domeniu.

Curtea de Conturi a descoperit probleme în monitorizarea absolvenților

Raportul Curții de Conturi atrage atenția și asupra modului în care Ministerul Educației urmărește pregătirea elevilor pentru integrarea profesională. Potrivit documentului, instituția nu verifică suficient dacă absolvenții dețin competențele necesare pentru a răspunde cerințelor pieței muncii.

O altă problemă este lipsa informațiilor privind situația profesională a unui număr mare de absolvenți. Pentru peste 60% dintre tinerii care au terminat studiile în promoțiile 2021–2022 și 2022–2023, autoritățile nu dețin date privind angajarea acestora.

Această situație îngreunează evaluarea rezultatelor sistemului educațional în ceea ce privește pregătirea pentru muncă.

Angajatorii caută competențe practice, nu doar diplome

Cezar Năstase, director adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați, a explicat pentru Digi24 că una dintre principalele dificultăți este neconcordanța dintre pregătirea absolvenților și nevoile companiilor. Potrivit acestuia, diploma de studii nu este suficientă pentru obținerea unui loc de muncă, deoarece angajatorii urmăresc și experiența profesională a candidaților.

Problema apare în special în cazul tinerilor care termină studiile fără să fi avut posibilitatea de a acumula experiență practică relevantă.

Raportul Curții de Conturi recomandă o corelare mai bună a programelor de învățământ cu evoluțiile de pe piața muncii, astfel încât absolvenții să fie mai bine pregătiți pentru cerințele angajatorilor.

Aproape un sfert dintre tinerii români nu lucrează și nu studiază

Problemele legate de șomaj sunt evidențiate și de un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Conform datelor prezentate, 23% dintre tinerii din România nu sunt angajați și nici nu urmează o formă de învățământ.

Indicatorul arată dimensiunea dificultăților de integrare a tinerilor atât în sistemul educațional, cât și pe piața muncii.

Datele celor două rapoarte evidențiază necesitatea unei legături mai strânse între educație și angajatori, în condițiile în care lipsa pregătirii practice și cerințele privind experiența profesională continuă să limiteze accesul absolvenților la primul loc de muncă.