Exercițiul de alarmare publică, amânat. Explicația reprezentanților IGSU. Update

Update 10:02. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a anunțat amânarea exerciţiului de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”, ca urmare a unei evaluări interne privind contextul actual de securitate şi necesitatea unei informări publice mai ample.

Potrivit comunicatului IGSU, decizia a fost luată „în mod deliberat şi responsabil, în baza unei analize proprii, care a indicat că, în actualele condiţii, este necesară consolidarea comunicării publice, astfel încât scopul exerciţiului să fie corect înţeles la nivelul întregii populaţii”.

Autoritățile subliniază că amânarea nu afectează importanța verificării periodice a sistemului naţional de alarmare publică: „Amânarea exerciţiului nu schimbă cu nimic necesitatea testării periodice a sistemului naţional de alarmare publică. Verificarea tehnică, mentenanţa constantă şi testarea funcţională a sirenelor reprezintă obligaţii instituţionale, nu opţiuni. Un sistem de avertizare publică care nu este testat regulat riscă să nu funcţioneze atunci când este nevoie de el. Într-o situaţie reală, orice disfuncţionalitate poate însemna timp pierdut, iar timpul pierdut poate însemna vieţi puse în pericol”.

Miercuri, 4 martie, între orele 10:00 și 11:00, românii vor auzi sirene în mai multe orașe. Este vorba despre exercițiul național „Miercurea sirenelor”, organizat pentru testarea sistemelor de alarmare a populației. Reprezentanții IGSU avertizează că nu există motive de panică.

Trei oferte pentru modernizarea Aeroportului Băneasa. Proiectul prevede un nou terminal și extinderea infrastructurii

Războaiele viitorului, discutate la întâlnirea secretă a grupului Bilderberg. Liderul NATO, Mark Rutte, prezent la reuniune. Ce se știe până acum

Sirenele de urgență vor răsuna în mai multe zone

Evenimentul face parte din „Săptămâna Protecției Civile”, care se desfășoară în perioada 26 februarie – 4 martie.

Scopul exercițiului este de a verifica modul în care mesajele de avertizare sunt transmise și de a testa funcționarea sirenelor electrice și electronice din orașele României, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Semnalul de alarmă va fi compus din cinci sunete, fiecare de 16 secunde, cu pauze de 10 secunde între ele, precizează primăria municipiului Călărași.

Cutremur. Sursa foto: dreamstime.com

49 de ani de la cutremurul cumplit din 1977

Această dată are și o semnificație istorică. Pe 4 martie se împlinesc 49 de ani de la cutremurul din 1977, cu magnitudinea de 7,4 Mw și adâncimea de 94 km.

 Cutremurul din 4 martie 1977 rămâne cea mai tragică calamitate naturală din istoria României. La nivel național, 1.578 de persoane și-au pierdut viața, dintre care 1.424 în București, iar alte 11.321 au fost rănite. În Capitală, 32 de clădiri înalte sau medii s-au prăbușit, iar aproape 33.000 de locuințe au fost grav avariate. Aproximativ 200.000 de oameni au fost afectați direct.

Seismul a avut loc vineri, la ora 21:21, și a durat 56 de secunde. Cutremurul a provocat distrugeri majore nu doar la blocuri, ci și la unități spitalicești, școli, grădinițe, cămine de studenți, instituții culturale și monumente istorice. Cele mai afectate zone au fost Bucureștiul și regiunile de sud și est ale țării. Pagube s-au înregistrat și în Bulgaria, unde trei blocuri din orașul Sviștov s-au prăbușit, iar peste 100 de persoane și-au pierdut viața.

Clădiri emblematice prăbușite în urma cutremurului

Printre clădirile prăbușite din București se numără imobile de pe bulevardele Magheru și Nicolae Bălcescu, blocuri de pe străzile Colonadelor, Ion Ghica, Ion Brezoianu, Tudor Arghezi, Hristo Botev, Alexandru Sahia și Galați, dar și blocuri din cartierul Militari sau clădirea Centrului de calcul al Ministerului Transporturilor.

Spitalul Fundeni și Spitalul de Urgență au suferit avarii serioase, necesitând evacuarea pacienților.

Personalități pe care România le-a pierdut

Printre personalitățile pe care România le-a pierdut atunci se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț și cântăreața Doina Badea. În urma seismului, autoritățile au instituit starea de necesitate, mobilizând peste 30.000 de pompieri și militari pentru operațiunile de salvare, cel mai mare număr de salvatori mobilizați simultan în România.

România rămâne o țară cu risc seismic ridicat. Zona Vrancea este cea mai activă, însă seisme puternice au avut loc și în Marea Neagră. Cel mai puternic cutremur înregistrat în țară s-a produs în 1802, tot în Vrancea, cu o adâncime de 160 de kilometri. Acesta, denumit „Cutremurul cel Mare”, a fost resimțit pe o arie vastă, de la Moscova și Sankt Petersburg până la Constantinopol și Insula Itaka.