Curtea de Apel București a dispus luni, 26 octombrie 2020, recunoaşterea şi executarea în România a pedepsei de 14 ani închisoare, aplicată condamnatului Markocsan Sebastian Costel. Acesta îşi va continua executarea pedepsei  într-un penitenciar din România.

Dacă i se cad cei 9 ani executați în Italia și cele 720 de zile acordate ca zile de eliberare anticipată, lui Markocsan Sebastian Costel îi vor mai rămâne de executat în țară aproximativ 3 ani de închisoare.

Markocsan Sebastian Costel racola fete sărace şi le transporta în Italia

Markocsan Sebastian Costel a fost un important responsabil într-una dintre cele mai ample reţele de proxeneţi ce racola fete sărace din Bucureşti şi din judeţele Giurgiu, Dâmboviţa, Olt şi Vâlcea. Rețeaua număra 28 de membri. Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – 2011, membrii rețelei au racolat, prin înșelăciune, mai multe tinere, inclusiv minore, pe care le-au cazat, găzduit, le-au transportat în Italia – regiunile Milano, Calabria-Rosarno și Messina, unde, prin amenințări și violențe, le-au obligat să practice prostituția în folosul lor. Unele dintre victime au fost, înainte de a fi transportate și exploatate în Italia, obligate de membrii grupării să practice prostituția și pe raza Municipiului București.

Frații Markocsan coordonau activitatea din Italia

În Italia, activitatea de exploatare era coordonată de frații Markocsan A. F. zis „F.” și Markocsan S. C., zis „B.”. Cei doi, împreună cu alte 10 persoane, aveau rolul de a supraveghea părțile vătămate, de a le transporta de la locul cazării/găzduirii la locul unde erau obligate să se prostitueze, de a le supraveghea pentru a nu fugi sau anunța poliția, de a ridica sumele de bani obținute de la clienți.

Frații Markocsan, împreună cu alți membri ai grupării, cumpărau tinere și de la alți traficanți, cu sume cuprinse între 2000 și 3000 de euro. În cazul în care unele victime reușeau să fugă și să revină în țară, anumiți membri ai grupării exercitau presiuni asupra acestora, amenințări și violențe, pentru a le determina să nu depună plângeri la poliție cu privire la faptul că au fost exploatate sexual sau să-și retragă aceste plângeri, după caz.

Fiecare traficant  avea următoarele metodele de lucru:

Racolări sentimentale – doi membri ai grupării se foloseau de şarmul personal şi de inocenţa fetelor şi, sub pretextul unei viitoare căsătorii, le convingeau să se prostitueze pentru a strânge banii necesari „întemeierii unei familii”.

Răpiri sub ameninţarea armei: alţi membri acţionau agresiv, ameninţau fetele cu arma, le intimidau şi le băteau; este cazul unei fetiţe de clasa a VI-a, răpită şi obligată să devină femeie; ea a fost apoi bătută, lipsită de libertate şi obligată să se prostitueze.

Promisiuni cu locuri de muncă – tinerelor li se promiteau locuri de muncă la Milano și erau racolate din comune ale judeţelor Giurgiu, Dâmboviţa, Olt, Vâlcea; unele erau obligate să se prostitueze în Capitală, înainte de a fi „exportate”.
Cine era capul rețelei

Capul rețelei era Marian Stoica, zis „Aristoc”

Stoica a fost cel care a inițiat și apoi coordonat întreaga activitate a celorlalţi membri ai grupării, în România şi în Italia. Se ocupa, direct sau prin alţii, de racolare, transport, găzduirea şi exploatarea victimelor. Negocia şi cumpăra de la alţi racolatori tinere pe care le obliga să se prostitueze în Bucureşti sau la Milano, informează justnews.ro.