Economie
Schița bugetului 2026. Cine primește cele mai consistente alocări și ce ministere pierd bani
Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Negocierile pentru bugetul pe 2026 au intrat în linie dreaptă, iar primele cifre discutate între partidele aflate la putere conturează o imagine complicată: reduceri pentru mai multe ministere-cheie, creșteri consistente în zona Apărării și o dublare spectaculoasă a bugetului pentru instanța supremă, potrivit Digi24.
Noi detalii despre bugetul pe 2026
Documentul analizat nu este forma finală a legii bugetului, iar liderii Coaliției urmează să revină la masa discuțiilor în zilele următoare. Cu toate acestea, schița actuală arată deja cine pierde și cine câștigă în viitoarea împărțire a fondurilor publice.
Conform draftului, cele mai consistente sume ar urma să ajungă la ministerele cu impact social major. În fruntea listei se află Ministerul Muncii, cu o propunere de 57,7 miliarde de lei. Totuși, suma este mai mică decât cea din 2025, când instituția a beneficiat de 60,6 miliarde de lei.
Sursă foto: Captură de ecran Youtube
Un recul bugetar este prevăzut și pentru Ministerul Educației, care ar urma să primească 57,3 miliarde de lei, față de 60,2 miliarde în anul anterior. Reducerea vine într-un context în care sistemul de învățământ se confruntă cu presiuni legate de salarizare și investiții în infrastructură.
În schimb, Ministerul Apărării figurează printre marii câștigători ai proiectului: 44 de miliarde de lei sunt prevăzute pentru 2026, în creștere semnificativă față de cele 36,8 miliarde alocate în 2025. Creșterea reflectă angajamentele României privind cheltuielile pentru apărare.
Ministerul Transporturilor ar urma să gestioneze 37,4 miliarde de lei, în scădere de la 43,2 miliarde anul trecut, iar Ministerul Afacerilor Interne ar primi 34,7 miliarde de lei, ușor peste nivelul din 2025, când a avut la dispoziție 33 de miliarde.
Tăieri în mai multe domenii
Și alte ministere importante ar putea funcționa cu resurse mai reduse. Ministerul Sănătății este prevăzut cu 22 de miliarde de lei, sub nivelul de 23,6 miliarde din 2025. Ministerul Dezvoltării ar coborî la aproximativ 19 miliarde de lei, de la 21,2 miliarde.
Sursa foto: Pixabay.com
Pentru Ministerul Agriculturii sunt estimate 25,9 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene ar primi 11,9 miliarde de lei. Ministerul Mediului ar avea 5,7 miliarde, iar Ministerul Energiei 5,6 miliarde.
În zona justiției, Ministerul Justiției ar urma să dispună de 4,1 miliarde de lei, iar Ministerul Economiei de 3,3 miliarde. Ministerul Afacerilor Externe ar avea o alocare de 1,6 miliarde de lei.
Serviciile de informații și structurile speciale sunt și ele incluse în proiect: Serviciul Român de Informații – 5,1 miliarde de lei; Serviciul de Telecomunicații Speciale – 1,4 miliarde; Serviciul de Informații Externe – 802 milioane; Serviciul de Pază și Protecție – 406 milioane de lei.
Buget dublu pentru instanța supremă
Unul dintre cele mai spectaculoase salturi bugetare vizează Înalta Curte de Casație și Justiție. Instituția ar urma să primească 7,5 miliarde de lei în 2026, comparativ cu aproximativ 3,4 miliarde anul trecut, ceea ce înseamnă o dublare a alocării.
La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii ar beneficia de circa 267 de milioane de lei.
Sume consistente pentru pensii și sănătate
Cele mai mari alocări din întregul buget sunt direcționate către sistemele de protecție socială. Casa Națională de Pensii Publice ar urma să primească 158 de miliarde de lei, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate – 82,6 miliarde de lei.
La nivelul instituțiilor fundamentale ale statului, Administrația Prezidențială ar avea prevăzut un buget de 103 milioane de lei. Pentru Senat sunt estimate 247 de milioane, iar Camera Deputaților ar urma să primească aproximativ 550 de milioane de lei.
Secretariatul General al Guvernului ar figura cu 2,6 miliarde de lei, Curtea Constituțională cu 44 de milioane, iar Curtea de Conturi cu 557 de milioane de lei. Avocatul Poporului ar avea 24 de milioane, Academia Română 560 de milioane, iar Autoritatea Electorală Permanentă 289 de milioane de lei. Secretariatul de Stat pentru Culte este prevăzut cu 2,5 miliarde de lei, iar ANSVSA cu 1,4 miliarde.
Negocieri tensionate în Coaliție
Proiectul nu este însă definitiv. Liderii Coaliției au programată o nouă ședință pentru a închide forma finală a bugetului. Discuțiile sunt tensionate, în special pe tema măsurilor de sprijin social.
PSD insistă ca în legea bugetului să fie incluse ajutoare pentru pensionari, mame și familii cu venituri reduse, avertizând asupra riscului unui blocaj politic dacă solicitările nu sunt acceptate integral. De cealaltă parte, PNL pledează pentru prudență și pentru un buget construit pe baze realiste, în condițiile constrângerilor financiare actuale.
Ministerul Finanțelor ar fi transmis că există resurse doar pentru o parte dintre măsurile propuse de social-democrați, ceea ce complică negocierile. În lipsa unui compromis, adoptarea bugetului pentru 2026 ar putea întârzia, cu efecte directe asupra tuturor instituțiilor publice și programelor de investiții.
