Justiție. Sursă foto: ChatGPT
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Schimbări în Justiție. Premierul desemnat Luca Niculescu propune, prin programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, o serie de modificări în sistemul judiciar din România. Documentul prevede utilizarea inteligenței artificiale pentru redactarea unor acte procedurale, măsuri pentru reducerea duratei proceselor și reorganizarea activității instanțelor și parchetelor. Sunt incluse și înființarea unei agenții pentru protecția victimelor infracțiunilor, investiții în penitenciare și schimbări privind recrutarea și promovarea magistraților.
Schimbări în Justiție. Procesele ar putea fi soluționate mai repede
Programul de guvernare include mai multe măsuri pentru reducerea volumului de activitate din instanțe și parchete. Printre acestea se află stabilirea unui număr optim de dosare pentru magistrați și introducerea unor mecanisme de verificare preliminară a sesizărilor.
Scopul este limitarea numărului de cauze care ajung în fața judecătorilor sau procurorilor, deși nu necesită o soluționare judiciară.
Documentul propune și o nouă evaluare a modului în care sunt distribuite judecătoriile și parchetele aferente pe teritoriul țării.
În paralel, sunt avute în vedere măsuri pentru echilibrarea numărului de angajați din instanțe și parchete, în funcție de necesitățile fiecărei instituții.
Inteligența artificială ar putea ajuta la redactarea documentelor judiciare
Schimbări în Justiție. O parte a reformei vizează digitalizarea activităților desfășurate în sistemul judiciar.
Programul propune testarea unor aplicații bazate pe inteligență artificială care să îi ajute pe magistrați și pe angajații instanțelor să pregătească documente procedurale, inclusiv încheieri de ședință.
La nivelul Ministerului Justiției, sunt luate în calcul instrumente digitale destinate activităților administrative, inclusiv dezvoltarea unui chatbot care să poată fi utilizat de personal sau de cetățeni.
Instituțiile din sistemul judiciar ar urma să beneficieze și de o mai bună conectare a bazelor de date, în paralel cu modernizarea echipamentelor și programelor informatice.
Digitalizarea va include și activitatea notarilor și executorilor judecătorești, precum și sistemul de probațiune. Documentul propune dezvoltarea notarului electronic și simplificarea accesului la informațiile disponibile prin Registrul Comerțului.
Justiție inteligența artificială. Sursă foto: magnific.com
Agenție națională pentru victimele infracțiunilor și noi măsuri anticorupție
O nouă instituție ar putea fi înființată pentru protejarea persoanelor care au fost victime ale infracțiunilor. Este vorba despre Agenția Națională pentru Protecția Victimelor, care ar urma să coordoneze aplicarea unor măsuri unitare de sprijin și protecție.
Programul de guvernare prevede și adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2026–2030, alături de o strategie dedicată recuperării sumelor provenite din activități infracționale.
În acest context, Executivul propune modificări legislative pentru combaterea traficului de persoane, prevenirea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor.
Sunt vizate și procedurile de confiscare a bunurilor obținute prin infracțiuni. Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ar urma să primească un rol consolidat în recuperarea prejudiciilor.
Noi criterii pentru promovarea judecătorilor și procurorilor
Schimbări în Justiție. Programul include modificări privind cariera magistraților, de la recrutare și evaluare până la promovare și răspundere disciplinară. Accesul la funcțiile de conducere și la gradele profesionale superioare ar urma să se bazeze pe criterii obiective, care să țină cont de competențele și experiența candidaților.
Guvernul propune și sprijinirea Consiliului Superior al Magistraturii pentru ocuparea posturilor necesare în instanțe și parchete.
Schimbările legislative vor fi analizate în colaborare cu instituțiile din sistemul judiciar, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri și Inspecția Judiciară, precum și cu organizațiile profesionale.
În ceea ce privește cetățenii, documentul propune îmbunătățirea accesului la ajutorul public judiciar, extinderea modalităților alternative de soluționare a litigiilor și dezvoltarea procedurilor care pot fi desfășurate la distanță.
Șapte sedii noi pentru instanțe și investiții în penitenciare
Modernizarea clădirilor utilizate de instanțe reprezintă o altă componentă a programului. Sunt prevăzute investiții pentru construirea a șapte sedii de judecătorii și tribunale, precum și continuarea lucrărilor de modernizare a Palatului de Justiție din Cluj.
În București, proiectul Cartierului pentru Justiție ar urma să ajungă la etapa finalizării proiectării detaliate până în 2029. Începerea construcției este planificată pentru anul 2030, în funcție de condițiile economice și de resursele bugetare.
Investițiile vor viza și sistemul penitenciar, unde sunt propuse extinderea locurilor de cazare, renovarea unor spații și introducerea unor tehnologii pentru supraveghere și securitate. Pentru penitenciarul Berceni, termenul de finalizare a investiției este stabilit pentru 2029, iar pentru cel de la Unguriu, pentru 2028. Programul prevede și obiective privind avansarea lucrărilor la ambele unități până la sfârșitul anului 2026.
O altă propunere privește polițiștii de penitenciare care au ieșit la pensie. Aceștia ar putea reveni în sistem, în anumite condiții, în cel mult patru ani de la pensionare. În acest caz, pensia ar urma să fie diminuată cu 15%.
Recuperarea prejudiciilor și reintegrarea persoanelor condamnate
În domeniul combaterii criminalității, programul propune măsuri pentru consolidarea investigațiilor financiare și îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile judiciare.
Prioritățile includ infracțiunile grave, criminalitatea informatică și cea de mediu, precum și recuperarea prejudiciilor rezultate din fapte penale. Documentul prevede dezvoltarea pregătirii de specialitate a procurorilor și a structurilor din cadrul parchetelor, împreună cu extinderea colaborării judiciare internaționale.
Pentru persoanele condamnate, sunt propuse programe de reeducare și reintegrare socială, cu scopul reducerii riscului de recidivă. Sistemul de probațiune ar urma să fie reorganizat, inclusiv prin reevaluarea numărului de angajați, a volumului de activitate și a programelor de formare profesională.
Programul de guvernare mai include continuarea reformelor din justiție finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și pregătirea proiectelor care ar putea beneficia de fonduri europene în perioada 2028–2034.
Recomandările noastre
