International
Instanța Supremă ar putea pronunța verdictul definitiv în procesul de 5 miliarde de lei cu Guvernul
Judecători. Sursa foto: AI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea pronunța joi, 15 octombrie, soluția definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata restanțelor salariale ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Miza dosarului este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar instanța supremă a amânat deja de șapte ori pronunțarea.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
Ultima amânare a fost decisă pe 8 octombrie, când instanța supremă a stabilit data de 15 octombrie pentru pronunțarea soluției definitive.
Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități pentru întârzierea plăților
Prin hotărârea din 5 mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă a susținut că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Totodată, ÎCCJ a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
Guvernul a contestat dreptul instanței de a impune alocări bugetare suplimentare
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la unele articole din legea contenciosului administrativ.
Demersul urmărea clarificarea posibilității ca o instanță să oblige Guvernul la alocarea unor fonduri bugetare suplimentare și a constituționalității stabilirii unor drepturi care depășesc sumele prevăzute prin legea bugetului.
Guvernul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către instanța europeană.
CCR a respins sesizarea lui Ilie Bolojan privind conflictul cu ÎCCJ
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale din sistemul judiciar.
Bolojan a susținut că instanța și-a depășit atribuțiile prin impunerea unor măsuri care țin de gestionarea finanțelor publice.
„De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, declara Bolojan.
Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar. CCR a arătat că procedura privind conflictul juridic de natură constituțională nu poate fi folosită pentru contestarea hotărârilor judecătorești, iar nemulțumirile față de acestea trebuie soluționate prin căile de atac prevăzute de lege.
Aproape 5 miliarde de lei, prevăzute pentru ÎCCJ în bugetul pe 2026
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, pentru Înalta Curte în 2026. Suma reprezenta o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, iar fondurile suplimentare erau destinate achitării drepturilor salariale restante.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la unele decizii ale instanțelor. Majorările se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
Recomandările noastre
