Şapte procurori DNA cer majorări salariale de 60%. Cazul ajunge la Curtea de Apel

Șapte procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, printre care și Cristina Chiriac, șefa Serviciului Teritorial Iași, au dat în judecată instituția, cerând majorarea cu 60% a salariilor. Ei au reclamat faptul că sunt discriminați în raport cu procurorii români delegați la Parchetul European (EPPO), care ar avea atribuții și competențe similare. Tribunalul a respins însă acțiunea acestora.

În cererea adresată instanței, reclamanții au solicitat plata diferenței dintre salariile lor și cele ale procurorilor EPPO începând cu 1 iunie 2021 — data la care structura europeană și-a început activitatea — precum și acordarea aceleiași grile salariale pentru viitor. Argumentul central: procurorii europeni sunt selectați din rândul magistraților români, au aceleași calificări, instrumentează dosare similare, iar cazurile sunt judecate tot în instanțele din România.

Procurorii DNA: „Avem aceleași atribuții, dar salarii mai mici”

Procurorii reclamanți au invocat faptul că Direcția Națională Anticorupție gestionează un volum mult mai mare de dosare decât EPPO. În anul 2023, DNA a instrumentat 1.431 de cazuri privind fraudele cu fonduri europene, dintre care 636 au fost soluționate de procurorii anticorupție. Alte 186 de cauze au fost transmise către EPPO, însă doar 67 au fost preluate efectiv de procurorii europeni.

„Se constată că ponderea majoritară a cauzelor în materia fraudelor cu fonduri europene a fost în continuare instrumentată de DNA, iar nu de EPPO şi că numărul cauzelor evocate de procurorii europeni delegați din România este în medie sub o treime din cele care-i sunt înaintate de DNA. În ceea ce privește finalitatea activității de urmărire penală, ponderea totală a rechizitoriilor şi acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii europeni delegați din România este de sub 10% raportat la cele întocmite de procurorii din cadrul DNA pe acelaşi specific de infracţiuni”, au arătat procurorii DNA.

România depășește Ungaria la salariul mediu, dar rămâne în a doua jumătate a UE. Cum arată harta veniturilor în Europa

Cum a ajuns Dani Mocanu să cânte manele. Visa să devină marte fotbalist

Aceștia au mai subliniat că, în ciuda volumului de muncă ridicat, nu au solicitat personal suplimentar și că diferențele salariale — de aproximativ 60% — sunt nejustificate. Concret, un procuror DNA cu 15–20 de ani de experiență câștigă în jur de 20.000 de lei net pe lună, în timp ce un procuror european primește aproximativ 32.000 de lei.

Parchetul European. Sursa foto: eppo.europa.eu

Tribunalul: „Nu există discriminare, ci angajatori diferiți”

DNA, în calitate de angajator, a susținut că argumentele reclamanților nu se pot susține juridic, întrucât procurorii europeni și cei ai Direcției nu se află în aceeași categorie profesională. Procurorii EPPO sunt angajați ai Consiliului European, plătiți din fonduri europene, nu din bugetul de stat al României.

Judecătorii Tribunalului au reținut același raționament, arătând că „diferențele de salariu dintre procurorii europeni și cei ai DNA nu sunt determinate de un criteriu interzis, precum sexul, vârsta ori naționalitatea, ci de faptul că angajatorul, legislația aplicabilă și sursa de finanțare sunt diferite”.

În concluzie, instanța a decis că procurorii DNA și cei EPPO „nu se află în situații comparabile”, astfel încât nu poate fi vorba despre o discriminare salarială. Plângerea a fost respinsă ca nefondată.

Cazul ajunge la Curtea de Apel

Procurorii reclamanți au contestat decizia Tribunalului, iar dosarul urmează să fie judecat de Curtea de Apel, care va stabili primul termen în perioada următoare. Rezultatul procesului va crea un precedent important în privința revendicărilor salariale formulate de magistrați față de instituțiile europene.