International
Sancţiunile SUA asupra Lukoil au efecte majore în Europa. Rezervele de benzină în Bulgaria ajung 35 de zile
Lukoil / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Tensiunile generate de sancțiunile impuse de Statele Unite asupra Lukoil au început să producă efecte vizibile în Europa, iar Bulgaria se pregătește pentru un scenariu delicat în privința aprovizionării cu combustibili. Autoritățile bulgare avertizează că rezervele interne sunt suficiente doar pentru o perioadă scurtă, în timp ce sancțiunile urmează să intre în vigoare la 21 noiembrie, potrivit Reuters.
Sancţiunile SUA asupra Lukoil au efecte majore în Europa
Bulgaria dispune în prezent de provizii de benzină pentru aproximativ o lună, potrivit declarațiilor făcute marți de președintele agenției rezervelor de stat, citat de Reuters. Țara se pregătește pentru efectele sancțiunilor americane care vizează Lukoil, compania ce operează cea mai mare rafinărie din Bulgaria, precum și infrastructura principală de depozitare și transport.
Luna trecută, SUA și Marea Britanie au impus măsuri restrictive împotriva giganților petrolieri Lukoil și Rosneft, ca răspuns la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Sancțiunile amenință operațiunile extinse ale acestor companii în Europa și pun presiune suplimentară pe țările dependente de rafinăriile lor.
Rezerve limitate: benzină pentru 35 de zile, motorină pentru 50 de zile
Potrivit datelor oficiale, Bulgaria are stocuri suficiente pentru aproximativ 35 de zile în cazul benzinei și 50 de zile în cazul motorinei, conform declarațiilor lui Assen Asenov, informații preluate de agenția bulgară BTA.
Specialiștii în energie subliniază că o parte semnificativă a rezervelor se află în alte state membre ale Uniunii Europene, dar acestea trebuie aduse rapid în țară înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor.
„50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte ţări ale UE, la fel şi o parte din ţiţei, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai repede posibil”, a explicat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru Energie și Climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia.
Sursa foto: Pixabay.com
Măsuri de protecție și restricții impuse de autorități
Bulgaria, care se pregătește să adopte moneda euro de la 1 ianuarie 2026, a început să ia măsuri preventive încă de la anunțarea sancțiunilor. Printre acestea se numără interzicerea temporară a exporturilor pentru anumite categorii de combustibili, precum motorina și combustibilul de aviație, către alte state din Uniunea Europeană.
Săptămâna trecută, parlamentul bulgar a adoptat o lege care permite preluarea rafinăriei de către stat și vânzarea acesteia unui nou proprietar, pentru a proteja activitatea uzinei de efectele sancțiunilor americane.
În ultimele zile, autoritățile bulgare au efectuat inspecții la rafinăria din Burgas și au introdus măsuri suplimentare de securitate, pe care le-au descris drept necesare pentru protejarea infrastructurii critice.
Ce impact ar putea avea asupra României
Deşi Bulgaria operează cu rezerve de combustibili estimate pentru aproximativ 35 de zile la benzină şi 50 de zile la motorină, România dispune deja de stocuri totale de peste două milioane de tone de produse petroliere de urgenţă. Conform declaraţiei Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la început de august 2025 au fost scoase din rezervă 80.000 tone de ţiţei + 30.000 tone de motorină pentru a asigura funcţionarea rafinăriei de la OMV Petrom (Petrobrazi) după un transport de ţiţei contaminat. Ministrul a precizat că acele cantităţi reprezintă „mai puţin de 5,5% din stocurile de urgenţă naţionale”.
Comparativ cu Bulgaria, România pare deci mai bine echipată — însă cifrele brutale nu spun totul. Dacă în Bulgaria infrastructura (depouri, conducte, rafinărie majoră operată de Lukoil) este direct ameninţată de sancţiuni şi dependenţă externă, în România vulnerabilităţile sunt diferite: deși rezerva de peste 2 milioane tone oferă un tampon solid, nu există public o estimare oficială clară câte zile de consum intern acoperă acele stocuri — ceea ce complica evaluarea exactă a rezilienţei.
Impactul posibil asupra României derivă din câteva aspecte: în primul rând, dacă lanţul de aprovizionare extern (import ţiţei, transport, rafinare) este perturbat — aşa cum s-a întâmplat cu transportul contaminat din Azerbaidjan pentru OMV Petrom — România ar putea să „consume” o parte din aceste rezerve în timp scurt, ceea ce ar reduce tamponul.
Pe termen mediu, România trebuie să monitorizeze foarte atent scenariile de genul bulgar: dacă sancţiuni extinse, pierderi de capacitate de rafinare, conducte/infrastructură afectate sau creşteri rapide ale costurilor pentru importuri ar apărea, atunci avantajul numeric actual al stocului poate fi erodat. Declararea stării de urgenţă de nivel „criză” de către ministerul român – ca urmare a incidentului respectiv – arată că scenariile de risc sunt reale. Astfel, efectul în România ar putea fi: creştere de preţuri la benzină/motorină, necesitatea importurilor de ultim moment la costuri ridicate, sau utilizarea mai frecventă a rezervei strategice – toate acestea subliniază faptul că „mai bine poziţionat” nu înseamnă „imun”.
