Românii se tem că-și pierd locurile de muncă din cauza AI. Dar face parte din rutina lor zilnică. Sondaj INSCOP

Un studiu realizat de INSCOP Research arată diferențe semnificative în modul în care românii folosesc tehnologiile bazate pe inteligență artificială, de la utilizare zilnică până la respingere totală.

Cum folosesc românii inteligența artificială

Potrivit BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, desfășurat în perioada 2-6 martie 2026, 24.8% dintre respondenți spun că utilizează zilnic platforme sau aplicații bazate pe inteligență artificială. În același timp, 41.6% declară că nu folosesc niciodată astfel de tehnologii. Alți 17% le utilizează de câteva ori pe săptămână, iar 15.7% de câteva ori pe lună. Un procent de 0.9% nu a oferit un răspuns.

Datele arată că lipsa utilizării este mai frecventă în rândul persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din mediul rural și al votanților PSD.

Utilizarea zilnică este mai prezentă în rândul votanților USR, al persoanelor între 18 și 44 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din București și din marile orașe. Aceleași categorii folosesc inteligența artificială și de câteva ori pe săptămână într-o proporție mai mare decât restul populației.

În schimb, utilizarea ocazională, de câteva ori pe lună, este mai frecventă în rândul tinerilor sub 30 de ani și al angajaților din sectorul public.

Nivelul de încredere în inteligența artificială

În ceea ce privește încrederea în rezultatele oferite de aceste tehnologii, doar 2.9% dintre respondenți spun că au foarte multă încredere, iar 21.4% destul de multă.

Majoritatea declară un nivel redus de încredere: 44.1% spun că au puțină încredere, iar 26.7% nu au deloc. 4.9% nu au răspuns. Niveluri mai ridicate de încredere sunt întâlnite în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor tinere, al celor cu studii superioare și al angajaților din sectorul privat.

La polul opus, neîncrederea este mai pronunțată în rândul persoanelor de peste 45 de ani, al celor cu educație medie, al locuitorilor din mediul rural și al angajaților din sectorul public.

Temerile legate de pierderea locului de muncă

Sondajul analizează și percepția privind impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă. 19.1% dintre români se declară foarte îngrijorați de această perspectivă, iar 14.6% destul de îngrijorați. În schimb, 14.2% sunt puțin îngrijorați, iar 49.4% spun că sunt foarte puțin sau deloc îngrijorați. 2.7% nu au răspuns.

Îngrijorările sunt mai frecvente în rândul votanților AUR, al persoanelor în vârstă, al celor cu nivel scăzut de educație și al locuitorilor din mediul rural. Cei mai puțin îngrijorați sunt votanții PNL și USR, bărbații, persoanele tinere, cu studii superioare, din mediul urban și utilizatorii de inteligență artificială.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că societatea românească este împărțită în două categorii distincte în ceea ce privește raportarea la tehnologie. ”România este structurată în două lumi digitale distincte: o minoritate urbană, educată şi activă care integrează instrumentele AI în viaţa cotidiană şi o majoritate ce rămâne complet în afara acestui ecosistem”. Acesta a subliniat și diferențele de percepție între generații și nivelul de încredere în aceste tehnologii.

”Clivajul de vârstă este central: tinerii nu doar folosesc mai frecvent AI, ci îl normalizează ca instrument cotidian, în timp ce vârstnicii îl percep ca pe o tehnologie distantă, greu de integrat şi potenţial disruptivă. De asemenea, relaţia cu instrumentele AI este una de utilitate prudentă, nu de încredere, inclusiv în rândul utilizatorilor activi coexistând deschiderea cu scepticismul, ceea ce indică o adopţie încă fragilă la nivel cultural. Temerile privind pierderea locului de muncă se concentrează în rândul persoanelor mai în vârstă şi vulnerabile socio-economic, sugerând că anxietatea faţă de AI reflectă mai degrabă insecuritatea existentă decât o evaluare directă a riscurilor tehnologice.”, a subliniat Ștefureac.