Dobândă. Sursa foto: arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
România plătește unele dintre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, deși are o datorie publică mai mică decât alte state. O analiză Concordia avertizează că dobânzile vor ajunge la 7,5% din veniturile statului în 2025, locul trei în UE.
România plătește scump pentru fiecare leu împrumutat
România a devenit un caz atipic în Uniunea Europeană. Deși are un nivel al datoriei publice mai mic decât al Ungariei, Italiei sau Croației, statul român plătește unele dintre cele mai mari dobânzi de pe piața europeană.
Potrivit unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge în 2025 la 7,5% din veniturile bugetului de stat, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniunea Europeană, după Ungaria și Italia.
Diferența esențială este că aceste două țări au datorii publice uriașe, de câteva ori mai mari raportat la PIB. În schimb, România are un grad de îndatorare relativ moderat, însă plătește dobânzi aproape de două ori mai mari decât state cu profil de risc mai ridicat.
România se împrumută mai scump decât Serbia
Datele analizate de Concordia arată clar: statul român se împrumută pe termen de zece ani în euro cu o dobândă de aproximativ 6%. Prin comparație, Serbia, care nici măcar nu deține calificativul de „investment grade” și este considerată un debitor mai riscant, obține finanțări externe la 4,6%.
Această discrepanță nu este o simplă diferență tehnică, ci un simptom al lipsei de credibilitate fiscală. Cu alte cuvinte, investitorii cer României dobânzi mai mari deoarece nu au încredere că bugetul și politicile fiscale sunt sustenabile.
Concordia atrage atenția că statul plătește tot mai mult doar pentru a-și refinanța datoriile vechi. „România plătește mai mult decât ar trebui, pentru o datorie mai mică”, notează organizația în raportul publicat luni.
Rectificarea bugetară – un pas necesar, dar insuficient
Guvernul Ilie Bolojan pregătește o nouă rectificare bugetară, menită să ajusteze proiecțiile pe anul în curs. Mediul de afaceri consideră măsura una realistă, însă insuficientă.
Conform datelor oficiale, cea mai mare creștere a cheltuielilor bugetare este cea legată de plata dobânzilor – plus 29% față de începutul anului. Urmează cheltuielile de personal și transferurile sociale, cu o creștere de 4,5%.
Practic, Guvernul nu face decât să recunoască un fapt evident: costul datoriei publice a devenit tot mai mare, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor și pensiile cresc într-un ritm care depășește veniturile.
BCE / Sursa foto: arhiva EVZ
Venituri mai mari, dar prin taxe, nu prin creștere economică
În primele nouă luni ale anului, veniturile fiscale au crescut, însă nu datorită unui boom economic, ci ca urmare a majorării taxelor și a eliminării unor facilități fiscale.
Ponderea veniturilor fiscale în PIB este în prezent de 27,3%, iar până la finalul anului ar putea depăși 28%. Cu toate acestea, creșterea veniturilor este erodată de inflație și de costurile mari de finanțare.
Într-un context în care statul colectează mai mult, dar cheltuiește și mai mult, economia românească riscă să intre într-un cerc vicios: dobânzi mari – deficit mare – datorie mai scumpă.
Primele semne de disciplină bugetară
Analiza Concordia remarcă totuși câteva semnale pozitive. Din aprilie 2025, cheltuielile lunare cu personalul s-au stabilizat în jurul valorii de 14,5 miliarde lei, ușor sub nivelul lunilor anterioare.
În 2024, nota de plată pentru salariile din sistemul bugetar ajunsese la 16,6 miliarde lei în decembrie. Tendința de echilibrare, deși modestă, indică o încercare de control asupra aparatului public.
Și cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut doar cu 4% față de anul trecut – o valoare sub rata inflației. Este un semn că se pot face economii fără ca statul să intre în blocaj administrativ.
Ce dorește mediul de afaceri. Credibilitate, nu doar rectificări
Confederația Concordia, care reunește peste 20 de sectoare economice ce generează aproape 30% din PIB, transmite un mesaj clar: mediul privat are nevoie de predictibilitate fiscală, nu doar de ajustări contabile temporare.
Potrivit organizației, o rectificare realistă este binevenită, dar fără reforme structurale rămâne o soluție de moment.
Economiștii avertizează că disciplina fiscală nu înseamnă doar să reduci deficitul, ci să faci reforme care stabilizează cheltuielile publice. Iar România nu a reușit, de peste un deceniu, să mențină o traiectorie predictibilă a bugetului.
Costul neîncrederii, miliarde pierdute în dobânzi
Diferența de două puncte procentuale între dobânzile plătite de România și cele ale țărilor din regiune se traduce în miliarde de euro pierdute anual.
Acești bani nu se duc în investiții, în infrastructură sau în educație, ci în plata dobânzilor către creditorii externi.
Pe termen lung, o asemenea povară îngreunează creșterea economică. Dacă România plătește dobânzi mai mari decât ritmul de creștere al economiei, datoria publică devine tot mai greu de gestionat, chiar dacă procentul ei din PIB nu crește semnificativ.
România, pe podiumul european al dobânzilor
Conform calculelor Concordia, România este deja a treia țară din Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor cu dobânzile în buget, după Ungaria și Italia.
Diferența este că aceste două economii au datorii publice de peste 70% din PIB (Ungaria) și peste 140% din PIB (Italia), în timp ce România abia a depășit 52% din PIB.
