Politica
Peiu susține că România trăiește pe datorie. Guvernul se împrumută pentru a plăti cheltuielile curente, nu pentru investiții
Petrișor Peiu. Sursa foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
România se află în fața unui nou record negativ în ceea ce privește nivelul împrumuturilor de stat, potrivit unei analize realizate de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care avertizează că statul român riscă să intre într-o spirală a datoriei imposibil de controlat.
După rectificarea bugetară prin care deficitul a fost majorat la 8,4% din PIB, necesarul de finanțare al României pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ceea ce, spune Peiu, „înseamnă cel mai ridicat nivel din istoria țării”.
Deficit bugetar crescut și datorii rostogolite
„Suma totală de 259 de miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 de miliarde de lei pe cash — și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care nu poate fi rambursată și este rostogolită prin noi împrumuturi”, susține senatorul AUR, citat de Mediafax.
Creșterea deficitului de la 7% la 8,4% din PIB, echivalentul a 159 de miliarde de lei, pune presiune uriașă asupra finanțelor publice. Până la acest moment, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei, urmând să mai împrumute 46 de miliarde până la finalul anului 2025.
„România continuă să trăiască pe datorie. Aproape toate cheltuielile statului sunt acoperite prin împrumuturi. Din păcate, nu vorbim doar despre investiții, ci și despre plata salariilor, a pensiilor și a altor cheltuieli curente”, afirmă Peiu.
Împrumuturi externe cu dobânzi record pentru România
În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale, după cum urmează:
-
2 miliarde de euro pe 7 ani;
-
1 miliard de euro pe 12 ani;
-
1 miliard de euro pe 20 de ani.
Costurile de împrumut sunt printre cele mai ridicate din ultimul deceniu: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani, și 6,64% pentru obligațiunile pe 20 de ani.
Pe plan intern, statul se împrumută prin programul Fidelis, adresat populației, unde dobânzile oferite sunt de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani.
În același timp, Ministerul Finanțelor plătește dobânzi de 7,39% pentru titlurile pe 7 ani și 7,45% pentru cele pe 10 ani în piața bancară.
„Aceste dobânzi împovărează suplimentar bugetul. Doar din efectul dobânzilor actuale, datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani”, a declarat Petrișor Peiu.
Ilie Bolojan. Sursă foto: Facebook
O datorie publică ce trece de 1.000 de miliarde de lei
Conform datelor publice, la 30 iunie 2025, datoria publică a României a depășit pragul de 1.041 miliarde de lei, adică peste 48% din PIB.
Dacă ritmul actual de împrumut și nivelul dobânzilor se mențin, senatorul AUR avertizează că datoria publică ar putea ajunge la peste 2.000 de miliarde de lei până în 2034.
În plus, creșterea costurilor de finanțare are un efect direct asupra bugetului. „Pe lângă dobânzi, statul suportă un efect suplimentar de bază de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere de un punct procentual a costurilor de împrumut”, explică Peiu.
România, printre cele mai îndatorate state din regiune
Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi. Spre exemplu, Polonia și Ungaria plătesc dobânzi de circa 4%, în timp ce Cehia și Slovacia se situează între 3,5% și 4,2%, potrivit datelor Eurostat.
Această diferență de cost se datorează instabilității fiscale interne, dar și percepției investitorilor asupra riscului de țară, care a crescut odată cu derapajul bugetar.
Avertismentul senatorului AUR: „România trăiește pe datorie”
„România este într-un cerc vicios. Pentru a plăti datoriile vechi, face altele noi, la dobânzi tot mai mari. În câțiva ani, vom ajunge să împrumutăm doar pentru a plăti dobânzile. Iar dacă nu se iau măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, acest model nu mai este sustenabil”, avertizează Peiu.
Senatorul subliniază că o parte semnificativă din împrumuturi este utilizată pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții: „În loc să investim în infrastructură, educație și sănătate, împrumutăm pentru a plăti salarii și pensii. Este o strategie dezastruoasă.”
