România pierde 1,5 miliarde de euro pe mâna CFR. Fonduri PNRR anulate

Infrastructura feroviară a României pierde un grant de 1,5 miliarde euro din PNRR, reiese din lista oficială de realocări a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Documentul arată o corecție dură a bugetelor PNRR pentru feroviar.

Sunt tăieri nete de granturi și conversii masive din bani nerambursabili, în împrumuturi. În paralel, componenta de metrou (București și Cluj) pierde integral un împrumut de 600 milioane de euro din PNRR, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, în dezbatere pe site-ul MIPE.

Ce s-a tăiat, pe scurt

Într-un document stufos, cu o denumire la fel de lungă, Guvernul legiferează (HG 1.302/2021) nevoia urgentă de investiții în infrastructura feroviară. În aproape 100 de pagini este descris succint și în detaliu: pașii (cum), liniile de finanțare (de unde), obiectivele de atins până în 2026. Era printre primele măsuri ale noului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu (25 nov. 2021 – 23 iun. 2025).

Proiecția din anul 2021

Pe scurt, în 2021 infrastructura feroviară avea la dispoziție suma de 3,244 miliarde euro, granturi din PNRR. Important! Nu împrumut, ci grant! Acești bani asigurau investiții pentru electrificarea rețelei de căi ferate, precum și modernizarea trenurilor.

Realitatea din 2025

În 2025, MIPE constată că CFR nu a reușit să folosească aceste resurse financiare. O parte din proiectele CFR sunt incluse în categoria ”junk” (cele neîncepute, sau cu risc pentru depășirea termenelor de finalizare), așa că le taie de la finanțare. Se pierd astfel 1,5 miliarde de euro, iar diferența rămasă din grant, de aproximativ 1,8 miliarde euro, se transformă în împrumut.

Ce s-a piedut și ce a rămas

S-a pierdut: finanțare tip grant pentru electrificare căi ferate (1,369 miliarde euro); modernizare trenuri - vagoane și locomtive noi (135,17 milioane euro); împrumut de 600 milioane euro (linie tăiată complet din PNRR) pentru proiectele de metrou de la Cluj și București. Banii sunt mutați pe alte surse de finanțare europene și guvernamentale.

Ce a rămas: 1,8 miliarde de euro, bani convertiți din grant în împrumut. Adică bani mai scumpi pentru mai puține investiții.

Cauzele care au dus la pierderea grantului de 1,5 miliard euro

Termenul limită pentru finalizarea proiectelor PNRR este 31 august 2026. Șantierele feroviare trag după ele obișnuitele întârzieri (licitații, contestații, proiectare, execuție), iar Comisia Europeană nu decontează lucrări neterminate.

MIPE a constatat aceste întârzieri și a informat Guvernul. În contextul economic actual, Executivul a revizuit planurile de investiții și a început să taie din proiectele întârziate. În noua reconfigurare bugetară, Guvernul a mutat banii către proiecte considerate „livrabile” până în 2026 (de exemplu autostrada A7).

Pentru a ”spăla” imaginea CFR, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban spune: ”Nu pierdem niciun ban din PNRR”. Proiectele feroviare vor fi transferate pe alte surse (Programul Transport 2021–2027, CEF). În realitate, asta înseamnă mai puțini bani gratis și mai multă datorie.

Cum arată infrastructura feroviară din România

Rețeaua CFR SA totalizează 10.628 km de cale ferată. Din această rețea, 2.917 km are linie dublă și 7.711 km linie simplă. Rețeaua mai include 904 stații și halte. Viteza maximă proiectată pe liniile convenționale este 160 km/h.

Viteza reală de deplasare pe liniile ferate din România este însă mult mai mică. Trenurile de călători se deplasează cu viteză medie de 45 - 47 km/h, în timp ce trenurile de marfă au o viteză medie 15-16 km/h.

Acestea sunt cifrele la zi, așa cum rezultă ele din raportul de activitate al CFR SA, din anul 2024.

Tot din documentul asumat de CFR mai aflăm că doar 38% din rețeaua de căi ferate este electrificată (aproximativ 4.000 de km). De asemenea, viteza medie de deplasare

CFR circulă cu trenuri vechi de peste 50 de ani

Vagoanele și locomotivele din dotarea CFR au o vechime medie de 54 de ani, mai arată raportul CFR SA.

Compania are în patrimoniu 358 de locomotive electrice și 434 de locomotive diesel. De asemenea, mai există un inventar de 1.951 de vagoane, din care 242 sunt din categoria ”speciale” (vagoane de dormit, restaurant). Toate vechi!

În PNRR, până la tăieri, erau prevăzute investiții 416 milioane de euro (grant). După tăieri, CFR SA mai rămâne cu 280,83 milioane de euro (împrumut).

Din acești bani își propune să modernizeze 20 de locomotive diesel de manevră și 139 de vagoane.

Autoritatea pentru Reforma Feroviară (ARF) se va ocupa de achiziția unor echipamente noi. Vor cumpăra 119 garnituri de tren noi (37 rame electrice inter-regionale, 62 rame electrice regionale, 20 rame inter-regionale de lung parcurs) și 16 locomotive electrice noi.

Șantierele de cale ferată care au mai rămas în PNRR

În prezent, CFR Infrastructură lucrează pe șase segmente principale de cale ferată.

• Caransebeș–Timișoara–Arad – modernizare (linii, poduri, instalații, electrificare).
• Cluj–Oradea–Episcopia Bihor – modernizare integrală, țintă 160 km/h.
• Brașov–Sighișoara – sporire capacitate și viteză
• București Nord–Jilava–Giurgiu Nord–Frontieră – modernizare integrală, contract semnat în 14 aug. 2025

De asemenea, sunt prevăzute lucrări de moderizare a 47 de gări (doar peroane).

Acestea sunt proiectele care au rămas în PNRR. În total, 315 kilometri de cale ferată modernizată, cu termen de finalizare 2026. Mai rămân de electrificat alți 5.000 de kilomentri...

Cine a pierdut trenul banilor europeni (și ce spun)

În ultimii cinci ani, Transporturile au avut mai mulți titulari. Trei nume au de dat explicații pentru felul în care s-a negociat, contractat și executat PNRR pe feroviar:

Cătălin Drulă (ministru în perioada 23 dec. 2020 – 8 sept. 2021).

Dan Vîlceanu – ministru interimar (8 sept. 2021 – 25 nov. 2021).

Sorin Mihai Grindeanu (25 nov. 2021 – 23 iun. 2025). 

Ultimul dintre ei, Sorin Grindeanu, este și semnatarul programului de acțiune pentru modernizarea căilor ferate. Document legiferat prin HG 1.302/202