George Simion/ Sursa foto Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România ocupă locul al treilea între 31 de democrații europene analizate în funcție de ponderea voturilor obținute de partidele populiste, autoritare sau extremiste, potrivit raportului „Indicele Populismului Autoritar 2026”, realizat de cercetătorul Andreas Johansson Heino, în cadrul Timbro și EPICENTER.
România, depășită de Bulgaria și Cehia
Peste jumătate din voturile exprimate la alegerile parlamentare din 2024 au revenit formațiunilor clasificate de autori drept „partide contestatare”.
România este depășită de Bulgaria și Cehia și se află într-un grup de cinci țări în care aceste formațiuni au obținut peste 50% din voturi, alături de Italia și Slovacia. Media celor 31 de democrații analizate a ajuns în 2026 la 32,6%, cel mai ridicat nivel din perioada postbelică, potrivit raportului.
Patru partide în analiză
În cazul României, analiza include patru formațiuni parlamentare din 2024: PSD, AUR, S.O.S. România și POT. Conform datelor prezentate în document, PSD a obținut aproximativ 22% din voturi, AUR 18%, S.O.S. România 7%, iar POT 6%.
Autorii subliniază că noțiunea de „partide contestatare” este mai largă decât cea de formațiuni extremiste sau puternic autoritare. Ea include partide populiste, autoritare sau extremiste, de stânga ori de dreapta. PSD este încadrat în această categorie, dar primește un nivel mediu de autoritarism.
Sursa foto: Pixabay
În schimb, AUR, S.O.S. România și POT se numără printre cele 18 formațiuni europene clasificate drept puternic autoritare. Despre AUR, raportul menționează conservatorismul social, euroscepticismul moderat și susținerea apartenenței la NATO.
Două valuri importante ale partidelor naționaliste și suveraniste din România
S.O.S. România este descris prin euroscepticism radical și o orientare prorusească în politica externă, în timp ce POT este caracterizat prin conservatorism creștin și suveranism puternic.
Raportul identifică două valuri importante ale partidelor naționaliste și suveraniste din România: în anii 1990–2000, prin formațiuni precum PUNR și PRM, și după 2020, odată cu ascensiunea AUR, S.O.S. România și POT.
Autorii precizează că rezultatele reflectă voturile obținute la cele mai recente alegeri parlamentare, nu proporția actuală a populației care susține idei autoritare. Clasificările reprezintă evaluări politologice, nu constatări juridice privind partidele analizate.
Recomandările noastre
