Sursa foto: Aurora Borealis X.com
Din cuprinsul articolului
România condamnă „cu toată fermitatea” atacurile masive lansate de Rusia asupra Ucrainiei, a declarat duminică, 7 septembrie 2025, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.
Declarația vine după ce, în noaptea precedentă, forțele ruse au lansat unul dintre cele mai intense atacuri aeriene de la începutul invaziei din februarie 2022.
Potrivit datelor prezentate de Forțele Armate Ucrainene și confirmate de presa internațională, Rusia a folosit peste 800 de drone și rachete balistice pentru a lovi mai multe orașe, inclusiv Kiev, Harkov, Odesa și Dnipro. Țintele au inclus clădirea Guvernului din Kiev și zone rezidențiale, ceea ce a provocat pierderi de vieți omenești și distrugeri majore.
Ionuț Moșteanu califică demersurile Rusiei ca fiind acțiuni criminale
Ministrul Apărării a criticat dur atacul, calificându-l drept o acțiune criminală a regimului Putin:
„Noaptea trecută, Rusia a lansat unul dintre cele mai masive atacuri aeriene de la începutul războiului: peste 800 de drone și rachete balistice asupra Ucrainei. Printre ținte – clădirea Guvernului de la Kiev și zone rezidențiale. Rachetele și dronele lui Putin au ucis din nou oameni nevinovați.”
Ministrul a subliniat că aceste acțiuni demonstrează adevăratul chip al Kremlinului și intenția Rusiei de a destabiliza regiunea:
„Acesta este adevăratul chip al regimului Putin: teroare, distrugere, crime de război. Nu există nicio intenție de pace în acest atac barbar. Kremlinul vrea să distrugă Ucraina și să intimideze Europa. România condamnă cu toată fermitatea aceste atacuri criminale.”
Ionuț Moșteanu
Pierderi de vieți omenești și distrugeri în Kiev
Conform informațiilor furnizate de Administrația Militară a Kievului, una dintre rachetele lansate de Rusia a lovit o clădire rezidențială din centrul capitalei, provocând moartea a trei persoane, printre care și un copil de un an.
Serviciile de urgență au raportat zeci de răniți și pagube materiale importante, iar autoritățile locale au confirmat că operațiunile de salvare continuă în mai multe cartiere afectate. În alte orașe, inclusiv Odesa și Dnipro, mai multe clădiri administrative și infrastructuri critice au fost grav avariate.
Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei
Atacul masiv vine într-un moment de tensiune maximă în regiune, după ce Rusia a intensificat bombardamentele asupra infrastructurii energetice și a obiectivelor militare ucrainene. Comunitatea internațională a reacționat prompt:
-
Uniunea Europeană a condamnat atacurile și a reiterat sprijinul pentru Ucraina.
-
NATO a anunțat că monitorizează atent situația din regiunea Mării Negre și menține un nivel ridicat de alertă.
-
Statele Unite au transmis că vor continua să furnizeze sprijin militar și financiar Ucrainei, pentru a contracara agresiunea rusă.
România, membră NATO și stat de frontieră cu Ucraina, urmărește îndeaproape evoluțiile și colaborează cu aliații pentru asigurarea securității naționale.
Sursă foto: Pixabay.com
România, în alertă pe flancul estic al NATO
Atacurile din weekend au determinat autoritățile române să întărească monitorizarea traficului aerian și să consolideze cooperarea cu structurile NATO. Potrivit surselor oficiale din Ministerul Apărării, spațiul aerian românesc nu a fost afectat, însă radarele militare au detectat traiectorii de zbor în proximitatea frontierelor.
De la începutul războiului, România a activat mai multe mecanisme de cooperare militară și asistență umanitară:
-
consolidarea apărării aeriene la granița cu Ucraina;
-
sprijin logistic pentru transportul de echipamente militare;
-
coridoare umanitare pentru refugiați;
-
pregătirea echipelor de intervenție în caz de escaladare.
Rusia, acuzată de crime de război
Declarațiile lui Ionuț Moșteanu vin în contextul în care Curtea Penală Internațională investighează deja posibile crime de război comise de Rusia în Ucraina. Bombardarea zonelor civile și atacurile asupra infrastructurii esențiale sunt considerate încălcări grave ale dreptului internațional.
În ultimele luni, rapoartele independente ale organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International și Human Rights Watch, au documentat utilizarea masivă a dronelor Shahed de fabricație iraniană și a rachetelor hipersonice Kinzhal, arme cu impact devastator asupra zonelor urbane.
Declarații similare din partea partenerilor internaționali
Poziția României este aliniată cu cea a principalilor parteneri europeni și transatlantici. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a declarat:
„Atacurile deliberate asupra civililor reprezintă crime de război. Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar.”
La rândul său, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei amenințări la adresa teritoriului său și a denunțat bombardamentele ca fiind „acte de teroare” împotriva populației civile.
