Politica
România, în fața unei reforme dificile a administrației publice. Stolojan: Urmează alte două etape grele
Theodor Stolojan. Sursă: Arhivă EVZ
Din cuprinsul articolului
Reforma administrației publice din România este la început, iar provocările majore ar urma să apară în curând, spune fostul premier Theodor Stolojan. La România TV, acesta a participat la o dezbatere alături de Victor Ponta, în care au fost discutate principalele probleme actuale ale României. Discuția a vizat direcția actuală a guvernării, reforma administrației, finanțarea sănătății și educației, dar și poziția României pe scena politică internațională.
Reforma administrației publice, pas greu pentru România
Cei doi foști premieri au analizat măsurile anunțate de guvernul Bolojan și limitele reale ale acestora. Theodor Stolojan a atras atenția că reducerea cheltuielilor bugetare cu 10% reprezintă doar un prim pas din acest drum greu. Potrivit acestuia, detaliile aplicării măsurii nu sunt încă stabilite, iar discuțiile sunt în desfășurare atât la nivel central, cât și local.
„Sigur, coaliția a căzut de acord, nu știu ce, dar încă detaliile nu sunt puse la punct. Încă sunt discuții cum să se aplice această reducere de 10% a cheltuielilor din administrația publică centrală și locală. Problema e că ăsta e abia începutul unei reforme în administrația publică din România. Există alte două etape care, din păcate, nu le văd realizabile și acest guvern nu mai are timp să le realizeze, după părerea mea”, a afirmat el.
Ce urmează pe plan local
Fostul premier a indicat reforma administrativ-teritorială drept următorul pas necesar, dar dificil de pus în practică. El a subliniat că majoritatea administrațiilor locale nu își pot acoperi cheltuielile de personal din venituri proprii, deși toate partidele recunosc problema.
„A doua etapă este ceea ce toate partidele politice spun că trebuie făcut în România: reforma territorial-administrativă. Ați văzut, premierul Bolojan chiar zilele trecute a spus că două treimi din administrațiile locale nu își acoperă cheltuielile cu personalul din veniturile proprii. Aici toate partidele spun că trebuie făcute, dar niciunul nu vrea să o facă. Asta este realitatea. Niciunul din partidele care vorbesc acum că trebuie făcute, de fapt, nu vrea să o facă, simplu”, a continuat el.
Care ar fi cea mai dificilă etapă pentru România. Explicația fostului premier
Cea mai complicată etapă, în opinia lui Stolojan, rămâne schimbarea mentalității față de rolul sectorului public. El consideră că percepțiile actuale sunt încă influențate de moștenirea socialistă.
„A treia etapă, însă, care e și mai grea, este de a schimba mentalitatea cetățeanului, a oamenilor de afaceri și a celor din sectoarele publice, cu privire la sectoarele publice care oferă bunuri publice: sănătate, educație, securitate, poliție etc. În ce sens? Vă explic doar în două cuvinte: noi suntem exact în mentalitatea preluată din socialism”, a continuat fostul premier.
El a respins ideea potrivit căreia sectorul public trăiește exclusiv din taxele mediului privat și a subliniat că serviciile publice creează valoare economică și socială.
„Dom’le, auziți sectorul privat care spune așa: „vai, trăiți din impozitele și taxele noastre”. Nu e adevărat. De ce? Pentru că sectorul public, fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de educație, fie de poliție armată, creează valoare. Sunt sectoare care angajează resurse, forță umană, investiții etc., și de la care aștepți rezultate”, a mai arătat fostul premier.
Victor Ponta. Sursa foto: Facebook
Stolojan a criticat felul în care sunt cheltuiți banii publici, fără o legătură reală cu performanța sau rezultatele concrete. El a oferit ca exemplu spitale dotate cu echipamente foarte scumpe, care ajung să rămână nefolosite.
„Ori la noi, concepția următoare: să văd cum iau din buget o porțiune cât mai mare și cum o cheltuiesc până la sfârșitul anului să nu mă prindă cu banii necheltuiți. Dar ce rezultate aștept? Nu e nicio legătură. Vom avea legea salarizării, care e prevăzută în acest an și care ar fi un prim pas să legi resursele pe care un sector public le atrage de rezultate. Și, din păcate, vă reamintiți ce spunea ministrul sănătății, da? La începutul acestui an, avem spitale unde am adus echipamente de milioane (…) ”, a explicat Stolojan.
„Păi asta e o cheltuială neproductivă, față de care absolut nimeni nu are nicio responsabilitate. Au fost bani de la buget sau din fonduri europene, i-am cheltuit, ce dacă stau în magazine nefolosite? Nu ne interesează treaba asta, pentru că așa-i sistemul construit la ora actuală”, a mai spus fostul premier.
Schimbarea, necesară și în sectorul educației
Theodor Stolojan a subliniat că este necesară o schimbare de mentalitate în ceea ce privește finanțarea educației.
„Deci avem de schimbat o mentalitate, de schimbat faptul că noi finanțăm educația din buget, prin impozite și taxe, nu schimbă caracterul economic al procesului și anume creează valoare”, a arătat Theodor Stolojan.
Victor Ponta a adus în discuție o perspectivă mai largă, susținând că problemele României depășesc nivelul mentalităților și țin de alegerile făcute la nivel guvernamental. El a criticat modul în care sunt stabilite prioritățile bugetare și felul în care sunt administrate resursele statului.
„Cu tristețe, cu rușine. România, din păcate, nu înțelege ce se întâmplă la nivel mondial, nu reușim să ne racordăm la schimbările mondiale și părem așa o muscă care bâzie fără cap prin diverse încăperi, dar nu ne bagă nimeni în seamă. Dar vreau să vă spun un lucru, apropo de ce a spus și domnul prim-ministru Stolojan. De ce sunt eu pesimist? România e o țară care taie bani de la sănătate și educație și pune banii la înarmare. Este o țară care nu are niciun viitor”, a arătat fostul premier.
Fostul premier a semnalat reducerea finanțărilor pentru sănătate și educație, în paralel cu direcționarea fondurilor către industria de armament, precum și absența unei strategii coerente în politica externă. În acest context, a avertizat că recurgerea la împrumuturi peste capacitatea reală a economiei riscă să afecteze grav viitorul țării și poziția României pe plan internațional.
„Ne lăudăm toată ziua cum luăm cei 17 miliarde de euro de la împrumut. Împrumut. Mă enervează asta la USR-iști, mint tot timpul. „Dom’le, am primit 17 miliarde.” N-ai primit, bă Miruță, că nu ți-a dat ție sau lui taică-tău 17 miliarde. Sunt împrumut. Trebuie să-i dea înapoi poporul român. Ce faci cu cele 17 miliarde? Cumpărăm rachete, tancuri de nu știu ce, ce n-avem nevoie”, a adăugat el.
Ponta, critici la adresa ministrului de Externe
Victor Ponta a susținut că sănătatea și educația sunt tratate greșit în România, deși reprezintă domenii esențiale pentru viitorul unei țări. El a criticat ideea potrivit căreia aceste sectoare sunt considerate simple cheltuieli bugetare și nu investiții strategice în oameni și în generațiile viitoare.
Fostul premier a afirmat că o astfel de abordare blochează orice perspectivă de dezvoltare și afectează poziția României pe plan internațional. În opinia sa, lipsa unei viziuni clare și pragmatice face ca statul român să nu fie luat în serios în contextul geopolitic actual.
Ponta a subliniat că fiecare stat își urmărește propriul interes și că obligația liderilor români este să pună pe primul loc interesele României. El a atras atenția asupra ambiguității politicii externe și a ridicat semne de întrebare cu privire la poziționarea țării față de Statele Unite.
„Mă rog, cât gândești așa, n-ai niciun viitor. N-ai ce căuta nici la nivel internațional, dacă nu-ți stabilești foarte clar și în mod pragmatic ce vrei ca țară, în condițiile în care, în 2026, toată hipocrizia asta mondială a căzut. Donald Trump are acest merit, dacă vreți întreg ghilimele, a aruncat în aer ceva ce tot știam că-i o minciună și a spus direct ceea ce trebuie să spunem toți: „Dom’le, fiecare țară își urmărește interesul său.” Obligația unui președinte al României este să fie interesat de România. Nu de Ucraina, nu de Franța, nu de Bruxelles, nu. De România”, a adăugat el.
În același context, Victor Ponta a criticat-o pe ministra de Externe, Oana Țoiu, acuzând lipsa unei poziții ferme și clare în plan diplomatic. El a afirmat că evitarea asumării unei direcții precise riscă să izoleze România și să o lase fără influență în relațiile internaționale. De asemenea, fostul premier a respins și argumentul potrivit căruia România ar trebui să se alinieze automat cu Europa doar pentru accesul la fonduri, considerând că această abordare contrazice principiul interesului național.
