Schimbări majore în învățământ. Ce conține programul Cabinetului Tomac pentru Educație și Cercetare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cabinetul Tomac propune o reformă profundă a sistemului de învățământ și cercetare din România, punând accent pe alinierea la standardele europene, adaptarea curriculei pentru competențele viitorului și transformarea școlii într-un mecanism real de combatere a inegalităților sociale. Strategia executivului propus mizează pe transformări radicale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

„Educaţia este motorul mobilităţii şi stabilităţii sociale, fiind recunoscută drept o problemă de siguranţă naţională: tinerii trebuie să poată recunoaşte şi evita manipularea, dezinformarea şi extremismul.

Componenta cea mai importantă este investiţia în profesori; nu putem avea o şcoală de calitate şi relevanţă socială cu profesorii care sunt slab pregătiţi şi demotivaţi. Cercetarea este motorul inovării şi dezvoltării economice, fiind şi ea recunoscută drept o problemă de siguranţă naţională: institutele de cercetare şi universităţile trebuie să producă cunoaştere şi creativitate. Componenta cea mai importantă este o finanţare substanţială, transparentă şi predictibilă", se arată în programul de guvernare, care ar urma să fie depus duminică la Parlament.

Schimbări majore în învățământ. Ce conține programul Cabinetului Tomac pentru Educație și Cercetare

Printre primele măsuri asumate de noul executiv ar fi resetarea completă a carierei didactice. Guvernul își propune să atragă personal calificat prin oferirea unui pachet salarial atractiv, în care venitul de pornire al unui debutant să fie egal cu salariul mediu net pe economie, grilele fiind corelate direct cu cele din sistemul de sănătate.

De la etilotest la dosar penal. Situațiile în care rămâi fără permis sau ajungi în instanță

Hackerii nu au nevoie de AI ca să îți afle datele. Activitatea ta online poate fi suficientă

Pe lângă salarizarea decentă, se are în vedere un program național de formare inițială și continuă bazat pe gândire critică, etică și psihopedagogie. În plus, conducerea școlilor va fi profesionalizată prin cursuri de management și concursuri riguroase, concomitent cu implementarea unui plan special de stimulente pentru profesorii care aleg să predea în mediul rural sau în comunitățile dezavantajate.

Strategia națională împotriva abandonului școlar

O altă prioritate zero din programul de guvernare vizează combaterea analfabetismului funcțional și reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii. Soluțiile propuse pornesc de la baza sistemului, prin investiții masive în infrastructura preșcolară din sate și comune, inclusiv înființarea de creșe și pregătirea educatorilor.

Școală. Sursa foto: Freepik

De asemenea, executivul dorește extinderea la nivel național a programului Masă sănătoasă în școli și generalizarea conceptului de Școală după școală, cu un program prelungit de la 8:00 la 17:00, reglementat printr-un cadru legal clar. Totodată, se va pune accent pe angajarea mai multor consilieri școlari și pe pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii care au cerințe educaționale speciale.

Fără politizare în școli și birocrație inutilă

Reorganizarea administrativă reprezintă un alt pilon important. Inspectoratele școlare vor trece printr-un proces de profesionalizare, iar unitățile de învățământ vor primi o autonomie sporită din punct de vedere financiar, administrativ și curricular. Directorii de școli vor semna contracte bazate pe indicatori clari de performanță, fiind aleși exclusiv prin concursuri reale.

Pentru reducerea timpului pierdut cu actele, se va generaliza utilizarea catalogului electronic și se vor introduce formulare unice de raportare. Această digitalizare are ca scop direct eliminarea birocrației care apasă pe umerile profesorilor, fiind o măsură cu impact rapid și costuri de implementare reduse.

Inteligența artificială și semiconductorii, priorități în cercetare

În zona universitară și de cercetare, programul Cabinetului Tomac indică o direcție clară către digitalizare și internaționalizare. Statul dorește să finanțeze cu prioritate domenii strategice de viitor, precum inteligența artificială, biotehnologiile și industria semiconductorilor. Această finanțare se va realiza prin competiții multianuale transparente, stimulând parteneriatele solide între universități, institutele de cercetare și mediul de afaceri.

Promisiunea unui buget istoric până în anul 2030

Reformele de structură propuse de noul guvern privesc dincolo de durata unui singur mandat, stabilind ținte ambițioase pentru sfârșitul acestui deceniu. Planul prevede alocarea a 15% din bugetul de stat pentru Educație și a 1% din PIB pentru cercetarea publică până în anul 2030.

„Este vorba despre un angajament istoric niciodată respectat; se propune o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu. (...) România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finanţarea cercetării, creşterea finanţării fiind o condiţie obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare şi inovaţie”, se precizează în document.