Extremismul de ieri și de azi. Cum va arăta viitorul? Sunt extremismele politice legate peste decenii, unele de altele?

Extremismul de ieri și de azi. Cum va arăta viitorul? Sunt extremismele politice legate peste decenii, unele de altele?

Cu excepția falangismului spaniol promovat de către Francisco Franco, naționalismul finlandez promovat de Gustav Mannerheim, fascismul italian, nazismul german și legionarismul românesc au fost condamnate din cauza asocierii cu Holocaustul înfăptuit de Germania nazistă și cu nenorocirile celui de-al doilea război mondial. România a condamnat în mod explicit atât legionarismul cât și comunismul. Acesta din urmă, expresie a extremismului de stânga nu a fost condamnat definitiv în statele foste comuniste, considerându-se că în afară de stalinism și accesele de autoritarism, în acele state au existat și elemente pe care cetățenii acelor state le consideră benefice.

Extremismul în România și în UE

Interzise sau nu, extremele au numeroși adepți, atât în România, cât și în statele Uniunii Europene. În Germania, de exemplu, extremismul de dreapta este restrâns pentru că Germania înregistrează cea mai mare creștere economică, este economia cea mai dezvoltată a Uniunii Europene.

Extrema stângă și extrema dreaptă se manifestă în Uniunea Europeană sub masca euroscepticismului. Euroscepticismul este răspunsul contemporan la incapacitatea organismelor comunitare de a reuni la aceeași masă guvernele și interesele celor 28 de state membre. Euroscepticismul a triumfat prin Brexit, adică prin începerea negocierilor de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Totuși, în afară de Marea Britanie, în toate statele unde s-a pus problema ascensiunii la guvernare a unor partide extremiste de dreapta, electoratul s-a mobilizat și aceste anu au reușit să ajungă la putere.

Există o ascensiune a partidelor socialiste în Uniunea Europeană, în Bulgaria, Grecia, în timp ce în Spania, socialiștii și-au condiționat susținerea unui guvern de centru-dreapta printr-o serie de măsuri economice cu un pronunțat caracter de masă.

Extremismul și naționalismul separatist

Extremismul mai are două componente: naționalismul separatist și componenta religioasă. Naționalismul separatist se manifestă în Țara Bascilor, Catalunia, Irlanda de Nord, Scoția, Corsica, autointitulata Padania și în așa -zisul Ținut Secuiesc din România.

Totuși, separatismul, în afara cazului autointitulatului Ținut Secuiesc, are o pronunțată componentă economică. Regiunile declară că economia lor s-ar dezvolta mai bine independent. Catalunia, Padania și Scoția sunt vârful de lance în acest sens. Bascii, nord-irlandezii corsicanii fac apel la diferențele de neam și limbă. În Ținutul Secuiesc, se încearcă alimentarea vechilor diferende româno-maghiare.

Nerecunoașterea unor minorități este principalul obstacol în calea integrării unui stat în Uniunea Europană. Kurzii din Turcia, Albanezii din Kossovo și FYROM reprezintă piedici în calea drumului european al Turciei, Serbiei, Fostei Republici Yugoslave a Macedoniei.

Extremismul separatist trimite și la vechile elemente revizioniste care au ajuns să domine vechea Europă. Noua Europă este astăzi nevoită să lupte cu extremimsul.

Extremismul religios este cel de rezistență contra islamului radical. Musulmanii au venit, s-au înmulțit, ocupă o pondere importantă în societatea europeană, iar acum vor și drepturi. În spatele luptei lor pentru drepturi se ridică extremismul radical, care își arogă meritul de a lupta pentru drepturile musulmanilor, reactivând un conflict vechi din era cruciadelor.

Extremismul în România ultimilor 7 ani

În România, în 2016, Partidul România Mare, Partidul România Unită, Partidul Forța Națională, Partidul Noua Dreaptă au format alianța BINE, dorind să creeze un pol naționalist. Totuși, cu excepția prezenței lui Corneliu Vadim Tudor ca europarlamentar, alături de Gigi becali, PRM a pierdut din 2008 statutul de partid parlamentar, iar PRU nu a intrat în Parlament în 2016. Forța Națională nu a ajuns nici măcar să depună liste.

În 2020, AUR a intrat în Parlament, având un discurs naționalist cu multe nuanțe extremiste.

Noua Dreaptă, formațiunile de inspirație legionară (interzise prin lege) completează tabloul extremismului de dreapta românesc.

Extremismul de stânga funcționează prin Partidul Comunist Secolul XXI și prin vechii activiști, ori simpatizanți ai acestora, care nu pot exista legal, dar se infiltrează în partide mici de stânga sau chiar prin Partidul Social Democrat. Extremiștii de stânga invocă prestigiul României înainte de 1989,. Trecând peste greutățile acelor ani, pe care mulți dintre cei tineri nu le-au cunoscut.

Sursa foto: youtube