România, campioană în UE la locuințe supraaglomerate. Romanii, spații prea mici pentru familie

Deși rata supraaglomerării locuințelor în UE a scăzut la 16,9% în 2024, România rămâne pe primul loc în clasament, cu 40,7% dintre oameni trăind în spații insuficiente, potrivit unui raport Eurostat. Este cel mai ridicat nivel din Uniune și depășește semnificativ țări precum Letonia, Bulgaria, Polonia sau Croația, unde peste o treime din populație se confruntă cu aceeași problemă. În timp ce România continuă să se lupte cu locuințe prea mici pentru nevoile familiilor, state precum Cipru, Malta sau Țările de Jos raportează rate de sub 5%.

România, țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe

România își păstrează pentru încă un an poziţia de lider într-un clasament în care este pe primul loc de mulţi ani, având cei mai mulţi proprietari de locuinţe din Uniunea Europeană, 94%, potrivit unui raport Eurostat care a analizat datele aferente anului 2024.

În acelaşi timp, cei mai mulţi chiriaşi din UE sunt în Germania, însă analiza Eurostat a mai arătat că românii se află la coadă într-un alt top, cel al confortului, deoarece trăiesc în cele mai aglomerate case, din Uniunea Europeană 41% dintre locuinţe fiind suprapopulate, astfel că în multe situații membrii famililor împart o cameră.

Distribuția populației în funcție de statut, proprietar sau chiriaș, diferă semnificativ între țările Uniunii Europene, iar datele pentru 2024 arată că 68% din populația care locuia în gospodării din UE deținea o locuință. Restul de 32% locuia într-o casă închiriată, conform aceleiași analize, care surprinde variațiile mari dintre state în ceea ce privește modul de ocupare a locuințelor.

Aceste procente oferă o imagine generală asupra situației locative din Uniune, fără a introduce elemente suplimentare față de informațiile disponibile.

Românii, locuitorii din Uniunea Europeană cu cel mai mic grad de confort

Potrivit analizei Eurostat, românii au cel mai mic grad de confort din Uniunea Europeană, deoarece lor le revine cel mai redus număr de camere per locuitor și, în plus, se observă că stau și cel mai mulți, dintre europeni, sub același acoperiș.

Dimensiunea locuințelor este măsurată prin numărul mediu de camere pe persoană, iar în 2024, în UE existau în medie 1,7 camere peersoană, în timp ce Malta a înregistrat cel mai mare număr, de 2,2 camere, urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, cu 2,1 camere. La polul opus, România, Polonia și Letonia au avut cele mai reduse valori, ambele cu 1,2 camere în medie pe persoană, conform datelor prezentate în raport.

Cele mai mari rate de supraaglomerare au fost înregistrate în România

Calitatea vieții în locuințe este evaluată și prin ponderea persoanelor care locuiesc într-o locuință supraaglomerată, iar în 2024, în Uniunea Europeană, 17% din populație trăia în astfel de condiții, procent în scădere față de 19% în 2010.

În același an, cele mai mari rate de supraaglomerare au fost observate în România, cu 41%, urmată de Letonia, cu 39%, și Bulgaria, cu 34%, potrivit aceleiași analize. Cele mai mici valori au fost înregistrate în Cipru, cu 2%, Malta, cu 4%, și Țările de Jos, cu 5%, fără alte modificări sau completări față de datele furnizate.

Legea Nordis schimbă regulile pentru piața imobiliară din România

Marius Baitelu, specialist în piaţa imobiliară şi fondator GKM Group, a afirmat că Legea Nordis va avea un impact semnificativ în creşterea preţurilor, deoarece piaţa dezvoltatorilor imobiliari se va profesionaliza sau, după cum a precizat, se va curăţa

. El a explicat că mulţi dezvoltatori vor dispărea din piaţă, iar cei care vor rămâne şi se vor putea credita din bănci vor transfera costul de creditare către consumatorul final, conform declaraţiei sale pentru Agerpres. Legea limitează avansul la vânzările de locuinţe şi introduce reguli mai clare şi mai stricte în domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, fiind deja promulgată de preşedintele Nicuşor Dan.

Transparență în sectorul construcțiilor și al vânzărilor de locuințe

Actul normativ stabilește un cadru mai riguros pentru modul în care sunt derulate proiectele imobiliare, iar noile prevederi vizează atât dezvoltatorii, cât și cumpărătorii de locuințe. Prin limitarea avansului și prin introducerea unor reguli suplimentare, legea urmărește să reglementeze mai strict procesul de vânzare și să reducă riscurile asociate tranzacțiilor imobiliare.

Măsurile care au fost adoptate recent sunt parte din pachetul legislativ care urmărește creșterea transparenței în sectorul construcțiilor și al vânzărilor de locuințe, fără alte completări față de informațiile prezentate.

Un raport arată că 68% din europenii din UE dețin o locuință

Distribuția populației în funcție de statut, proprietar sau chiriaș, diferă semnificativ între țările Uniunii Europene, iar datele pentru 2024 arată că 68% din populația care locuia în gospodării din UE deținea o locuință.

Restul de 32% locuia într-o casă închiriată, conform aceleiași analize, care surprinde variațiile mari dintre state în ceea ce privește modul de ocupare a locuințelor. Aceste procente oferă o imagine generală asupra situației locative din Uniune, fără a introduce elemente suplimentare față de informațiile disponibile.