Pe ce criterii i-a clasificat Burduja pe bugetari în incompetenți, hoți și nebuni. Peste 1, 3 milioane de români lucrează la stat

Constantin-Alexandru Manda și Sebastian Burduja. Sursă foto: Facebook

Sebastian Burduja susține eficientizarea administrației publice și schimbarea modului de alocare a transferurilor către primării.

Declarațiile despre reforma administrației publice revin în prim-plan după intervenția lui Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului și fost ministru al Energiei, care a vorbit despre modul în care ar trebui gestionate fondurile provenite din taxe și impozite locale.

În același timp, discuția readuce în atenție dimensiunea aparatului bugetar din România și distribuția angajaților din sectorul public, un subiect frecvent invocat în dezbaterea privind eficientizarea statului.

Burduja a explicat că autoritățile locale nu pot beneficia simultan de creșterea veniturilor din taxe locale și de menținerea transferurilor de la bugetul de stat la același nivel, subliniind limitele financiare ale sistemului public.

„Am condus două ministere. Pot să-ți faci foarte bine treabă într-o instituție publică și cu mai puțini oameni. Ba chiar, de un fel, poți să o faci mai bine”, a declarat Sebastian Burduja.

Datele oficiale arată dimensiunea aparatului bugetar din România

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, sectorul bugetar din România numără aproximativ 1,28 milioane de angajați în instituțiile publice centrale și locale. Cifrele sunt actualizate periodic în raportările privind personalul plătit din fonduri publice.

Conform statisticilor oficiale ale Ministerului Finanțelor, cei mai mulți angajați din sectorul public lucrează în domenii esențiale precum educația, sănătatea și administrația publică locală.

În Educație sunt cei mai mulți bugetari, aproximativ 300.000 de români

Educația reprezintă cea mai mare categorie de personal bugetar, cu aproximativ 300.000 de angajați, incluzând cadre didactice și personal auxiliar din învățământul preuniversitar și universitar. Sistemul sanitar public are peste 230.000 de angajați, incluzând medici, asistente, personal auxiliar și administrativ.

Administrația publică locală și centrală reunește câteva sute de mii de angajați. În administrația locală — primării, consilii județene și instituții subordonate — lucrează aproximativ 280.000 de persoane, potrivit datelor centralizate de Ministerul Dezvoltării și de Ministerul Finanțelor.

În administrația publică centrală, incluzând ministere, agenții guvernamentale și alte instituții de stat, numărul angajaților depășește 120.000.

Sectorul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, care include Armata, Poliția, Jandarmeria și alte structuri, numără aproximativ 180.000 de angajați, conform datelor Ministerului Finanțelor și Ministerului Apărării Naționale.

Aceste cifre indică faptul că o mare parte din personalul bugetar este concentrat în servicii publice esențiale, nu doar în administrația propriu-zisă.

Reorganizarea Ministerului Energiei este dată ca exemplu

Sebastian Burduja a invocat experiența sa la conducerea Ministerului Energiei pentru a susține ideea reducerii aparatului administrativ. Potrivit acestuia, reorganizarea instituției a dus la reducerea semnificativă a numărului de posturi.

„La Ministerul Energiei, reorganizarea a dus la eliminarea a 27% din posturi și la plecarea a 35% dintre directori. Lucrurile au funcționat foarte bine”, a afirmat consilierul premierului.

El a susținut că eficiența instituțiilor publice nu depinde neapărat de numărul de angajați, ci de modul în care sunt organizate structurile administrative și de calitatea resursei umane.

Burduja vorbește despre tipologiile angajaților din sistemul public

În intervenția sa, Sebastian Burduja a făcut referire și la structura personalului din sectorul public, folosind o caracterizare care a stârnit reacții în spațiul public.

„La stat lucrează trei tipuri de oameni: oameni incompetenți, atâta fac ei. Ei merită, efectiv 1000 de euro, 800 de euro, dar nici n-ai ce face cu ei. Oameni care-și completează veniturile din surse ilegale, deci hoți, pentru că nu pot trăi din 800-1000 de euro, sau oameni nebuni”, a spus el.

Consilierul premierului a explicat că a încercat să construiască echipe formate din oameni dedicați, chiar dacă nivelul salarial din sectorul public nu este întotdeauna competitiv.

„Eu am încercat să construiesc echipe de oameni nebuni, pentru că sunt corecți, nu fură și trăiesc cu 800 sau 1.000 de euro, cu niște răspunderi imense, din dorința de a lăsa ceva în urma lor pentru România”, a mai declarat Burduja.