România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de persoane care finalizează studii superioare. Oficiul European de Statistică a publicat datele aferente anului 2020.

România are cei mai puțini absolvenți ai studiilor superioare, cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, potrivit datelor înregistrate de Oficiul European de Statistică în anul 2020.

În timp ce media europeană este de 42%, doar 25% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au fost absolvenți ai studiilor superioare, anul trecut, conform datelor Eurostat.

În 2020, 41% din populația Uniunii Europene a absolvit învăţământul terţiar. Aceștia au avut vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

Mai multe femei au finalizat cursurile de educație terțiară, în comparație cu bărbații, potrivit Eurostat. Astfel, 46% de femei au absolvit cursurile terțiare în timp ce doar 35% dintre bărbați au realizat acest lucru. Ponderea bărbaților însă, a înregistrat creșteri în ultimii zece ani, conform alephnews.

Ai carte, ai salariu mai mare

Amintim că, anul trecut, un proiect de lege a fost depus la Camera Deputaților de către 37 de reprezentanți ai PSD, UDMR, ALDE și minorități, în legătură cu stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel naţional.

Preşedintele Comisiei de muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, Adrian Solomon, a spus: „Este vorba despre o iniţiativă aşteptată de sindicate, dar mai puţin de partea patronală, dar până la urmă Parlamentul decide oportunitatea adoptării acestei legi. Este vorba despre un tabel de indicatori, coeficienţi de ierarhizare a salarizării care a fost până în anul 2010 în Codul Muncii, dar a fost eliminat atunci de guvernarea Boc.

În urma negocierii cu toate părţile, am ajuns la concluzia că revenirea la acest tip de reglementare este absolut necesară, dat fiind faptul că realităţile sunt în continuă mişcare. Din 2012, nivelul salariului minim a crescut continuu, de la 740 lei la 2300 lei. Acest lucru a dus la compactarea grilei de salarizare şi s-a ajuns în situaţia în care noii angajaţi au acelaşi salariu cu cei cu experienţă, cu vechime în câmpul muncii.

Reintroducând în lege aceste valori, vom putea să vedem că un muncitor necalificat este plătit la nivelul salariului minim, un calificat va avea un coeficient de 1,2, cel cu studii de scurtă durată – un coeficient de 1,5, iar angajaţii cu studii universitare de lungă durată vor ajunge la un coeficient de 1,7″.

Salariul minim mărit în funcție de studii a picat la Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională noua grilă prin care urma să se stabilească salariu minim mai mare în funcție de studii și calificări. În schimb, CCR a admis ca salariul minim să fie stabilit de Guvern pe baza unui coș minim de cheltuieli extins la peste 200 de bunuri și servicii necesare lucrătorului.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național este neconstituțională, fiind încălcate prevederile art.111 alin.(1) și art.138 alin.(5) din Constituție”, au comunicat magistrații, cu referire la noul proiect legislativ.