Un proiect de lege a fost depus la Camera Deputaților de către 37 de reprezentanți ai PSD, UDMR, ALDE și minorități, în legătură cu stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel naţional.
Preşedintele Comisiei de muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, Adrian Solomon, a spus: „Este vorba despre o iniţiativă aşteptată de sindicate, dar mai puţin de partea patronală, dar până la urmă Parlamentul decide oportunitatea adoptării acestei legi. Este vorba despre un tabel de indicatori, coeficienţi de ierarhizare a salarizării care a fost până în anul 2010 în Codul Muncii, dar a fost eliminat atunci de guvernarea Boc.
În urma negocierii cu toate părţile, am ajuns la concluzia că revenirea la acest tip de reglementare este absolut necesară, dat fiind faptul că realităţile sunt în continuă mişcare. Din 2012, nivelul salariului minim a crescut continuu, de la 740 lei la 2300 lei. Acest lucru a dus la compactarea grilei de salarizare şi s-a ajuns în situaţia în care noii angajaţi au acelaşi salariu cu cei cu experienţă, cu vechime în câmpul muncii.
Reintroducând în lege aceste valori, vom putea să vedem că un muncitor necalificat este plătit la nivelul salariului minim, un calificat va avea un coeficient de 1,2, cel cu studii de scurtă durată - un coeficient de 1,5, iar angajaţii cu studii universitare de lungă durată vor ajunge la un coeficient de 1,7".
Ne puteți urmări și pe Google News
Menţionăm că deputaţii USR şi PNL au votat împotriva acestui proiect de lege.
Dacă legea va fi promulgată, în România vor exista 11 salarii minime diferențiate în funcție de nivelul de pregătire și de postul ocupat. În prezent există numai trei criterii generale de diferențiere a salariului minim (salariul minim pentru angajații fără studii superioare, pentru cei cu studii superioare și pentru cei din construcții).
Potrivit noii legi, o persoană care are studii superioare finalizate și care și-a luat doctoratul în activitatea pe care o desfășoară urmează să fie plătit cu cel puțin 4.460 de lei brut.
Angajații calificați și cu minim doi ani de experiență primesc un salariu minim mai mare cu 20%. La același nivel salarial se încadrează muncitorii cu studii liceale și școală profesională. Miciile afaceri bazate pe angajați fără studii superioare dar calificați vor fi obligate să pună pentru fiecare un plus de 20% la leafa lunară. Salariul minim brut va fi de 2676 lei, adică un salariu „în mână” de 1.615 lei și un cost salarial total suportat de angajator de 2.736 lei.
1,25 este indicele de indexare aplicat la salariul minim pentru salariații cu școală postliceală și studii liceale însoțite de calificare. Cine a trecut printr-o școală de maiștri beneficiază de o indexare de 1,3. Personalul administrativ și de specialitate încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este de studii superioare de scurtă durată va primi un salariu minim majorat cu 50%.
Posesorii de diplome de studii superioare de lungă durată vor avea un salariu minim de 1,7 ori mai mare iar atunci când angajatul are diplomă de master indicele crește la 1,8. De cea mai mare indexare, 2,0, se vor bucura salariații cu studii superioare și doctorat în domeniul activității desfășurate.
„Prin stabilirea unor indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se urmăreşte garantarea unor forme de protecţie minimă a venitului salariatului, precum şi menţinerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizăr’ii excesive a grilei de salarizare”, explică iniţiatorii legii.
Proiectul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Un sfert de secol de domnie: Jubileul ratat
