România ar putea renunța la cumpărarea de drone militare din Israel, de la compania ce pune lasere pe avioane și elicoptere

România ar putea renunța la cumpărarea de drone militare din Israel, de la compania ce pune lasere pe avioane și elicoptereDrona Elbit Systems / sursa foto: captură video

România ia în calcul posibilitatea de a renunța la un contract semnificativ pentru achiziția de drone militare de la compania Elbit Systems, care a anunțat recent că va dota avioanele, elicopterele și dronele militare israeliene cu lasere anti-dronă, potrivit The Jerusalim Post.

Anunțul cu privire la rezilierea contractului a fost făcut de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a precizat că decizia finală este în curs de analiză, pe fondul unor penalități deja acumulate de compania furnizoare, dar acuză întârzieri repetate în livrarea echipamentelor, .

Contractul, semnat în anul 2022 cu compania israeliană Elbit Systems, viza livrarea de drone începând cu anul 2025. Totuși, întârzierile succesive au determinat autoritățile române să reevalueze oportunitatea continuării acordului.

Miruță acuză întârzieri repetate ale Elbit Systems

Potrivit ministrului Apărării, compania Elbit Systems a solicitat până în prezent trei amânări ale termenului de livrare, invocând situații de forță majoră.

Ministerul Apărării Naționale a acceptat primele două solicitări, însă situația actuală ridică semne de întrebare privind respectarea contractului.

„Analizez dacă dorim să încetăm acest contract”, a declarat Radu Miruță în fața jurnaliștilor. El a subliniat că întârzierile au consecințe directe asupra relevanței echipamentelor:

„Există unele echipamente care au caracteristici tehnice ce, dacă sunt livrate cu câțiva ani întârziere, nu mai sunt relevante.”

În același context, ministrul a precizat că penalitățile acumulate de companie pentru întârzieri se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro.

Context regional și necesitatea modernizării apărării

România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, se confruntă cu un context de securitate complex, în special din cauza proximității față de conflictul din Ucraina.

Țara are o frontieră terestră de aproximativ 650 de kilometri cu Ucraina, iar în ultimii ani au fost raportate incidente în care drone au pătruns în spațiul aerian românesc sau fragmente ale acestora au căzut pe teritoriul național.

Aceste evoluții au accentuat nevoia de modernizare rapidă a capacităților de apărare, inclusiv în domeniul sistemelor fără pilot.

Radu Miruță

Radu Miruță. Sursă foto: Facebook

Bugetul apărării pentru anul 2026 este estimat la 2,45% din produsul intern brut, reflectând angajamentele asumate de România în cadrul alianțelor internaționale.

Investiții europene și orientare spre producția internă

În paralel, România își consolidează poziția în cadrul inițiativelor europene de reînarmare. Prin programul SAFE al Uniunii Europene, care urmează să fie lansat în cursul acestui an, țării i-au fost alocate fonduri în valoare de 16,6 miliarde de euro.

O parte din aceste resurse ar putea fi direcționate către dezvoltarea producției interne de drone, pentru care autoritățile române au estimat investiții de aproximativ 200 de milioane de euro.

În luna martie, președinții României și Ucrainei au semnat o declarație de intenție privind producerea în România a unor sisteme de apărare ucrainene, inclusiv drone.

De asemenea, guvernul român a organizat recent o întâlnire între companii din industria de apărare din România și 15 firme ucrainene, pentru a discuta posibilități de cooperare tehnică.

Posibile alternative și negocieri viitoare ale Ministerului Apărării

Ministrul Apărării a declarat că, în perioada următoare, România va selecta producători de drone din Ucraina care îndeplinesc cerințele armatei române. Ulterior, vor începe discuții comerciale pentru posibile proiecte de producție comună.

Această orientare ar putea reprezenta o alternativă la contractul cu Elbit Systems, în cazul în care autoritățile române vor decide să îl rezilieze.