Românii, prea săraci să mănânce la restaurant, arată un sondaj

Românii, prea săraci să mănânce la restaurant, arată un sondaj Sursa foto: Catalina Zaharescu Tiensuu | Dreamstime.com

Unul din cinci români nu își permite să iasă la restaurant cu prietenii, o dată pe lună, arată un sondaj Eurostat. Cifrele sunt îngrijorătoare și în alte state din UE.

22,4% dintre românii cu un loc de muncă nu își permit să mănânce la restaurant o dată pe lună. Procentajul celor cu posibilități limitate a crescut în 2022, comparativ cu 2020 (22,2%) și cu 2021 (21,2%). Totuși, procentajul celor care spun ă nu își permit să iasă în oraș o dată pe lună este mult mai mic în 2022 comparativ cu 2014 (35,7%) sau cu 2015 (32%).

Puțini români și bulgari își permit să mănânce la restaurant

În Bulgaria, 13,7% din populație se confruntă cu aceleași dificultăți, în timp ce în Ungaria, procentul este de 14,8% La capitolul sărăcie, România încă este pe primele poziții ale clasamentului european. Peste 40% dintre români nu își permit o masă adecvată care să conțină pește, carne sau produse vegetariene.

O altă problemă este că prețurile din restaurantele din România cresc de la o zi la alta. O masă în oraș a ajuns să coste aproximativ 40 de lei/ de persoană.

Mulți nu își permit să mănânce carne sau pește

În 2022, 8,3% din populația UE nu și-a putut permite o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile, cu un punct procentual mai mult față de 2021 (7,3%).

În privința persoanelor expuse riscului de sărăcie, în 2022 ponderea la nivelul UE era de 19,7%, cu 2,2 puncte procentuale mai mare decât în ​​2021 (17,5%), arată un sondaj Eurostat.

Restaurant

Puțini români își permit să mănânce la restaurant. Cifre îngrijorătoare. Sursa: Arhiva EVZ

Persoanele aflate în risc de sărăcie

Cea mai mare pondere a persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu-și pot permite o masă adecvată a fost înregistrată în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43,0%) și Slovacia (40,5%), potrivit oficiului european de statistică. Pe de altă parte, cea mai mică pondere a fost înregistrată în Irlanda (5,0%), urmată de Luxemburg (5,1%) și Cipru (5,6%).

Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivel de gospodărie pentru a calcula rata deprivării materiale și sociale severe. Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul de bord social al indicatorilor.

Ne puteți urmări și pe Google News