Rețeaua care a falsificat testamente ca să preia casele unor decedați, trimisă în judecată. Printre inculpați se află și un avocat din București
- Simona Ionescu
- 20 noiembrie 2026, 18:59
Șase persoane au fost trimise în judecată de DNA într-un dosar care vizează presupuse fraude imobiliare în Capitală. Anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi folosit testamente și alte documente false pentru a intra în posesia unor proprietăți aparținând unor persoane decedate, pe care ulterior le-ar fi vândut. Profitul indicat în anchetă depășește 1,36 milioane de lei.
O presupusă rețea specializată în preluarea frauduloasă a unor imobile din București a ajuns în fața instanței. Șase persoane au fost trimise în judecată într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), despre care am aflat în 2024. Procurorii au comunicat că sunt investigate operațiuni prin care proprietățile unor persoane decedate ar fi fost obținute cu ajutorul unor testamente și înscrisuri false.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București sub numărul 7507/2/2026, la Secția a II-a penală, având ca obiect infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000.

Rețeaua trimisă în judecată. Membrii inculpați de DNA pentru fraude imobiliare
Potrivit informațiilor publice din dosar, printre cei șase inculpați se află și avocatul Petre Enache. În cauză, Primăria Municipiului București, prin Direcția Juridică, figurează ca parte civilă.
La data de 18 noiembrie 2026, DNA a înaintat dosarul la instanță, iar în evidențele consultate la Curtea de Apel acesta a fost înregistrat pe 19 noiembrie, dar încă nu era afișat un prim termen de judecată.
Cum spune DNA că au fost preluate proprietățile persoanelor decedate
Potrivit anchetei procurorilor DNA, presupusul mecanism infracțional ar fi funcționat în perioada 2018-2022 și ar fi avut la bază identificarea unor imobile ai căror proprietari muriseră.
Ulterior, persoanele implicate în rețea ar fi utilizat documente false, printre care testamente și contracte de împrumut, pentru a crea aparența unor drepturi asupra proprietăților respective.
Înscrisurile ar fi fost folosite pentru obținerea de la notari a unor certificate de moștenitor sau pentru declanșarea unor executări silite.
Anchetatorii susțin că notarii au fost înșelați, în mecanism fiind implicate și persoane cu pregătire juridică, care ar fi contribuit la redactarea documentelor și la conferirea unei aparente legitimități acestora.
Potrivit acuzațiilor, prin aceste demersuri ar fi fost prejudiciați moștenitorii legali ai proprietarilor decedați, iar imobilele ar fi ajuns ulterior să fie tranzacționate.
Profit de peste 1,36 milioane de lei din tranzacții imobiliare
În martie 2024, DNA anunța că profitul obținut din tranzacționarea imobilelor vizate de anchetă ar fi depășit 1,36 milioane de lei.
În același context, procurorii au desfășurat 22 de percheziții în București și în județele Ilfov, Prahova și Vâlcea.
Suma de peste 1,36 milioane de lei reprezintă profitul indicat în comunicările privind ancheta din 2024, dar nu știm prejudiciul total stabilit prin rechizitoriu sau cu eventualele despăgubiri solicitate în instanță de moștenitori.
Prezența Primăriei Capitalei în proces, în calitate de parte civilă, indică existența unor pretenții civile în cauză.
Ce acuzații au fost formulate de procurori
În comunicarea publică din martie 2024, DNA prezenta acuzații care vizau infracțiuni precum instigare la abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și mărturie mincinoasă.
Ancheta viza inclusiv modul în care ar fi fost determinate anumite persoane să emită certificate de moștenitor sau să efectueze executări silite în baza documentelor considerate false de procurori.
Potrivit explicațiilor oferite atunci de anchetatori, notarii și executorii judecătorești implicați în anumite proceduri ar fi acționat fără vinovăția prevăzută de lege, nefiind acuzați automat că ar fi cunoscut presupusul mecanism fraudulos.
Ce s-a întâmplat cu persoanele cercetate în 2024
În martie 2024, procurorii au anunțat reținerea a patru persoane, printre care se afla și un avocat din Baroul București, Petre Enache.
DNA a solicitat arestarea preventivă pentru Petre Enache și Nicolae Florin Sprîncenatu. La 14 martie 2024, Curtea de Apel București a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
În cadrul măsurilor dispuse atunci au fost prevăzute și restricții privind exercitarea profesiei de avocat, precum și deplasarea la anumite birouri notariale și de executori judecătorești. Potrivit informațiilor publicate în legătură cu dosarul, persoanele acuzate și-au susținut nevinovăția.
Dosarul privind această rețea de fraude imobiliare din București se află acum pe rolul Curții de Apel București, unde judecătorii urmează să analizeze acuzațiile formulate de procurorii anticorupție și va stabili dacă inculpații se fac vinovați.