Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova organizează duminică alegeri parlamentare cu miză semnificativă, care ar putea influența soarta candidaturii țării la aderarea la Uniunea Europeană, notează Reuters. Autoritățile de la Chișinău au semnalat o campanie subversivă a Rusiei, menită să influențeze votul și să saboteze orientarea pro-europeană a Moldovei.
Scenarii de guvernare post-electorală
Țara cu 2,4 milioane de locuitori s-a confruntat cu multiple crize de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, care au testat guvernul pro-european. Acesta consideră că aderarea la UE este esențială pentru reducerea influenței Moscovei.
Sondajele recente arată că Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), aflat la putere, ar putea întâmpina dificultăți în menținerea majorității parlamentare și ar putea fi nevoit să formeze o coaliție cu alte partide într-un legislativ cu 101 locuri.
Forțele de opoziție, inclusiv Blocul Patriotic (pro-rus) și alianța Alternativa (pro-europeană), vizează alegătorii nemulțumiți de prețurile ridicate, reformele lente și relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova neagă implicarea în afacerile Moldovei și acuză autoritățile de la Chișinău că amplifică sentimente anti-rusești în scopuri politice.
Coalițiile pot influența aderarea la UE
Formarea unei coaliții ar putea complica eforturile președintei Maia Sandu de a aduce Moldova în Uniunea Europeană până în 2030, ceea ce ar necesita activitate legislativă intensă. Referendumul din 2024 privind aderarea la UE a obținut o majoritate de 50%.
Bruxelles-ul a susținut activ candidatura Moldovei la UE, considerând că o Moldovă pro-europeană este esențială pentru limitarea influenței Rusiei în regiune. În august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei au vizitat Chișinăul pentru a reafirma sprijinul pentru integrarea europeană.
Declarațiile președintei Maia Sandu
Președinta Maia Sandu a descris alegerile drept cele mai importante din istoria țării. Aceasta a avertizat că Rusia cheltuiește sute de milioane de euro pentru a influența votul și a recruta persoane pentru a crea dezordine. „Suveranitatea, independența, integritatea teritorială și viitorul european al țării noastre sunt în pericol”, a declarat Sandu.
Sursa foto: Președinția Republicii Moldova
Poziția opoziției
Igor Dodon, copreședinte al Blocului Patriotic și fost președinte, a afirmat că unii membri ai alianței sale au fost vizați de raiduri. „Regimul PAS încearcă să ne intimideze și să reducă opoziția la tăcere”, a declarat Dodon.
Comisia Electorală Centrală a exclus din competiție partidul „Inima Moldovei”, parte a Blocului Patriotic, condus de fosta guvernatoare a Găgăuziei Irina Vlah, pe motiv de presupusă finanțare ilegală. De asemenea, partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, a fost scos din cursă.
Probleme economice și sociale
Alegerile au loc pe fondul unei crize economice prelungite, cauzată de războiul din Ucraina și reducerea livrărilor de gaze naturale din Rusia. Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a acoperit cea mai mare parte a necesarului energetic prin importuri mai scumpe din România. Inflația a scăzut față de 2022, dar rămâne în jur de 7%.
Nemulțumirile alegătorilor vizează lipsa beneficiilor vizibile ale aderării la UE, corupția persistentă și reformele lente, în special în sistemul judiciar. PAS a ajuns la putere în 2021, promițând îmbunătățirea guvernanței și combaterea corupției, însă propaganda pro-rusă a vizat electoratul nemulțumit.
Diaspora și votul în străinătate
Diaspora moldovenească, de regulă susținătoare a partidelor pro-europene, va avea un rol important în alegeri. Autoritățile electorale au organizat 301 secții de vot în 41 de țări, inclusiv 23 în România și 75 în Italia. Numai două secții au fost deschise în Rusia, decizie criticată de Moscova.
