În weekend au fost o serie de evenimente la Alba Iulia prin care românii și ungurii și-au arătat gradul de toleranță. Președinta Ungariei a venit în vizită în România pentru a participa la dezvelirea statuii principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen. Vizita nu a fost una oficială, așa că nu au fost întâlniri între aceasta și Klaus Iohannis. Totuși, au fost și câteva dispute în urma evenimentelor din Transilvania.

Katalin Novak, președinta Ungariei abia instalată în funcție, s-a grăbit să își arate interesul pentru Transilvania, așa că prima vizită efectuată a fost în România. Oficialul nu a așteptat o invitație oficială din partea noastră, ci s-a autoinvitat la un eveniment care a avut loc weekendul trecut. Având în vedere că nu a fost o vizită oficială, nu a avut loc niciun fel de întâlnire între aceasta și Klaus Iohannis.

Președinta Ungariei a venit la Alba Iulia pentru a participa la dezvelirea statuii principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, care a condus provincia între 1613 și1629. De asemenea, în weekend au fost celebrați cei 400 de ani de când Bethlen a înființat la Alba Iulia Colegiul Academic, una dintre cele mai vechi instituții de învățământ din Ardeal.

Potențialul de toleranță al românilor și maghiarilor

Evenimentele din weekend arată potențialul de toleranță al românilor și maghiarilor. Bethlen a fost un principe maghiar calvin, care a știut să jongleze cu alianțele externe, pentru a se menține la putere, și cu banii, pentru a-și dezvolta micul regat. El nu a fost doar un mare general, ci și un intelectual iubitor de artă.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus de altfel la dezvelirea statuii lui Gabriel Bethlen din Alba Iulia că prețuiește faptul că „o comunitate care este majoritară în oraş a acceptat eroul unei comunităţi minoritare” și că statuia nu a fost ascunsă de autoritățile locale într-un colț periferic: „Monumentul principelui Bethlen Gabor a primit loc în cetate, un loc care, pentru noi, semnifică perioada de aur a Transilvaniei, iar pentru prietenii noştri români evocă naşterea României moderne”.

Katalin Novak, episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal, Kato Bela și primarul municipiului, Gabriel Pleșa au fost cei care au dezvelit statuia principelui maghiar. Evenimentul reprezintă un fragment al istoriei comune a părut că poate lega cele două comunități de care se folosesc în egală măsură liderii de la București și cei de la Budapesta pentru câștiguri politice, potrivit dw.com.

Transilvania, motiv de dispută între România și Ungaria

Naționalismul celor două țări a fost lăsat pentru câteva momente deoparte, celebrând împreună o perioadă glorioasă a Transilvaniei. Este cunoscut faptul că această regiune a creat multe dispute între România și Ungaria. Trecutul Transilvaniei a fost distorsionat în cărțile de istorie ale celor două țări, fiecare având propria variantă.

Evenimentele din weekend de la Alba Iulia au arătat că România și Ungaria pot face lucruri împreună fără dispute. Totuși, orice eveniment are și incidente. Senatorul PSD de Alba, Călin Matieş, a încercat să strice ziua de sărbătoare, venind cu un tablou a lui Avram Iancu și cerând o statuie și cu acesta.

Nici președinta Ungariei nu a renunțat cu totul la naționalism. Oficialul a a transmis o serie de mesaje mai discrete, cum ar fi postarea unei fotografii în care se sprijină de borna vopsită în tricolorul Ungariei de pe Piatra Secuiului, făcută după momente oficiale de la Alba Iulia. Deranjante au fost și declarațiile făcute de oficialul ungur, ele supărându-l pe ministerul român de Externe, potrivit căreia prioritatea ei este să reprezinte „toți maghiarii, indiferent dacă trăiesc înăuntrul sau în afara granițelor”.

Diplomația de la București a răspuns prompt printr-un lung comunicat de presă că „potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat”, potrivit sursei citate anterior.