Justitie
Rechizitoriul Cristinei Trăilă scoate la lumină culisele unui scandal politic. Cum s-ar fi purtat luptele pentru funcții în PNL și ce rol ar fi avut produsele lui Fănel Bogos
Cristina Traila, Bolojan si Bogos. Sursa foto: Colaj EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Rechizitoriul întocmit de procurorii DNA în dosarul în care fostul secretar general adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă, fostul lider al PNL Vaslui, Mihai Barbu, și omul de afaceri Fănel Bogos au fost trimiși în judecată descrie o serie de presupuse intervenții politice, conflicte între organizațiile liberale și încercări de schimbare a unor șefi de instituții publice, arată ReporterIS.
Potrivit anchetatorilor, miza principală ar fi fost îndepărtarea lui Mihai Ponea de la conducerea Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, după ce acesta nu ar fi aprobat un dosar de despăgubire de aproximativ trei milioane de euro solicitat de compania Vanbet, administrată de Fănel Bogos.
Rechizitoriul Cristinei Trăilă: intervenții la Bolojan și Abrudean și lupte pentru funcții în PNL
În acest scop, omul de afaceri ar fi apelat la Mihai Barbu, pe atunci președintele PNL Vaslui, care ar fi încercat să își folosească influența politică pentru a obține sprijinul conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Documentele din dosar descriu și conflictele dintre mai multe organizații județene ale PNL, ai căror lideri ar fi avut poziții diferite în privința menținerii lui Alexandru Bociu la conducerea ANSVSA. În paralel, procurorii au analizat și presupusa oferire de produse alimentare pentru un eveniment liberal organizat în Maramureș.
DNA. Sursa foto: Facebook
Trei persoane trimise în judecată de DNA
Pe 21 octombrie 2026, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a lui Mihai Barbu, fost președinte al PNL Vaslui, a Cristinei Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, și a omului de afaceri Fănel Bogos.
Mihai Barbu este acuzat de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Cristina Trăilă este acuzată de complicitate la aceeași infracțiune, în timp ce Fănel Bogos este acuzat de instigare la folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite.
Potrivit procurorilor, în perioada februarie-noiembrie 2025, Fănel Bogos ar fi urmărit îndepărtarea lui Mihai Ponea din funcția de director al DSVSA Vaslui, nemulțumit de controalele efectuate asupra companiei Vanbet și de refuzul aprobării dosarului de despăgubire.
Anchetatorii susțin că, în schimbul demersurilor politice, omul de afaceri ar fi pus la dispoziția lui Mihai Barbu o cantitate importantă de produse alimentare provenite de la ferma sa din comuna Banca.
Cum ar fi ajuns problemele afaceristului Fănel Bogos pe masa lui Bolojan
Relația dintre Fănel Bogos și Mihai Ponea ar fi avut și o componentă personală. Cei doi erau cumetri, directorul DSVSA Vaslui botezând unul dintre copiii omului de afaceri.
Potrivit informațiilor prezentate în dosar, ascensiunea profesională a lui Ponea ar fi fost sprijinită inițial chiar de Bogos. Ulterior, relația dintre cei doi s-ar fi deteriorat, iar omul de afaceri ar fi început să urmărească înlocuirea directorului.
Mihai Barbu preluase conducerea interimară a PNL Vaslui la sfârșitul anului 2024, după ce Nelu Tătaru fusese înlăturat din funcție în urma unui scandal de corupție.
În toamna aceluiași an, Ponea ar fi mers la sediul PNL București pentru a discuta despre o eventuală candidatură la alegerile parlamentare. Potrivit declarației date de Barbu în fața procurorilor, acesta s-ar fi oferit să tipărească materialele electorale la propria tipografie, însă candidatura nu ar mai fi fost concretizată.
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, Mihai Barbu a candidat pe lista PNL Vaslui pentru Camera Deputaților, iar Cristina Trăilă pentru Senat. Niciunul nu a obținut un mandat.
Bolojan ar fi fost întrebat dacă îl susține pe șeful DSVSA Vaslui
La începutul anului 2025, Mihai Barbu ar fi încercat să afle dacă Mihai Ponea beneficia de sprijinul lui Ilie Bolojan.
Pe 30 ianuarie, liderul liberalilor vasluieni i-ar fi transmis acestuia un mesaj în care îl întreba dacă îl cunoaște pe directorul DSVSA Vaslui și dacă îl susține.
Răspunsul lui Bolojan ar fi fost: „Nu”.
Ulterior, Barbu l-ar fi contactat pe Adrian Solomon, președintele PSD Vaslui, căruia i-ar fi transmis că Ponea nu beneficia de sprijinul lui Bolojan și că ar putea fi înlocuit.
Potrivit rechizitoriului, pe 24 februarie 2025, Mihai Barbu și Fănel Bogos s-ar fi prezentat la sediul ANSVSA, unde ar fi discutat cu președintele instituției, Alexandru Bociu. Cei doi i-ar fi solicitat să îl demită pe Mihai Ponea, invocând problemele pe care Vanbet le-ar fi avut cu autoritățile sanitar-veterinare.
Disputa pentru șefia ANSVSA ar fi împărțit filialele PNL
Alexandru Bociu ar fi beneficiat de susținerea politică a organizației PNL Botoșani, condusă de Valeriu Iftime. Potrivit informațiilor din dosar, funcția de președinte al ANSVSA ar fi revenit acestei filiale, potrivit algoritmului politic.
În paralel, Alexandru Popa, liderul PNL Brăila, ar fi cerut înlocuirea lui Bociu, pe care l-ar fi considerat depășit de situația epidemiologică din domeniul sanitar-veterinar.
Cristina Trăilă ar fi discutat despre această posibilă schimbare cu premierul interimar de atunci, Cătălin Predoiu, în mai 2025. Potrivit declarațiilor din dosar, ar fi fost luată în calcul inclusiv pregătirea documentelor necesare pentru înlocuirea șefului ANSVSA.
Demersul nu s-ar mai fi concretizat după numirea lui Radu Oprea în funcția de secretar general al Guvernului.
Rechizitoriul descrie și divergențele dintre liderii liberali. Alexandru Popa ar fi fost nemulțumit de activitatea lui Bociu, în timp ce Valeriu Iftime ar fi continuat să îl susțină.
Grupul „Cearșaf”, creat pentru alegerile prezidențiale
Un alt element menționat în dosar este un grup de WhatsApp înființat de Cătălin Predoiu în aprilie 2025, în perioada pregătirilor pentru alegerile prezidențiale.
Grupul, denumit „Cearșaf”, ar fi avut ca obiect situația reprezentării PNL potrivit protocolului coaliției de guvernare. Din acesta ar fi făcut parte Cătălin Predoiu, cunoscut ca Mr. Schengen, Mircea Abrudean, Cristina Trăilă și Mihai Barbu.
Potrivit declarației date de Trăilă în fața procurorilor, grupul fusese creat pentru coordonarea unor aspecte politice și organizatorice. Anchetatorii menționează această structură în contextul relațiilor pe care Barbu și Trăilă le-ar fi avut cu liderii partidului.
Barbu ar fi încercat să obțină sprijinul lui Bolojan pentru Bogos
În septembrie 2025, Mihai Barbu i-ar fi solicitat o întâlnire premierului Ilie Bolojan pentru Fănel Bogos. Omul de afaceri ar fi fost prezentat drept un posibil candidat PNL la Primăria comunei Banca, iar Barbu ar fi insistat asupra dimensiunii economice a companiei sale.
În mesajul transmis premierului, liderul liberal ar fi menționat că Vanbet avea o cifră de afaceri de aproximativ 90 de milioane de euro și circa 1.700 de angajați.
Procurorii susțin însă că prezentarea lui Bogos drept posibil candidat ar fi reprezentat un pretext pentru obținerea întâlnirii, discuția urmând să vizeze, în realitate, problemele acestuia cu autoritățile sanitar-veterinare.
Potrivit declarației date în fața anchetatorilor, Bolojan ar fi fost deranjat de faptul că subiectul întâlnirii a fost schimbat fără să fie anunțat în prealabil.
În aceeași zi, Bogos ar fi dispus pregătirea unui pachet consistent cu produse alimentare pentru Mihai Barbu.
Pulpe de pui, ouă și brânză pentru o întâlnire liberală
Potrivit interceptărilor prezentate în rechizitoriu, Fănel Bogos i-ar fi cerut unei angajate Vanbet să pregătească 80 de pulpe de pui, mai multe cartoane de ouă, brânză maturată și brânză de burduf.
Produsele ar fi fost ridicate de primarul comunei Ibănești, George Pîrlog, și destinate unei întâlniri organizate de Mihai Barbu la pensiunea EcoTim din Maramureș, în perioada 3-5 octombrie 2025.
La eveniment ar fi participat 36 de persoane, printre care membri PNL și alte persoane.
Procurorii au considerat că produsele alimentare ar fi reprezentat o contraprestație pentru demersurile lui Barbu de a organiza întâlnirea dintre Bogos și premierul României.
Anchetatorii au consemnat că pachetul ar fi fost pregătit în ziua întâlnirii cu Bolojan, la solicitarea omului de afaceri.
Mircea Abrudean ar fi intervenit în disputa cu șeful ANSVSA
În octombrie 2025, Mihai Barbu l-ar fi contactat și pe Mircea Abrudean, președintele Senatului, pentru a obține sprijin în problema lui Alexandru Bociu.
Barbu l-ar fi întrebat dacă îl cunoaște pe șeful ANSVSA și dacă ar putea discuta cu el despre situație. Abrudean ar fi confirmat că îl cunoaște și ar fi luat legătura cu Bociu, solicitându-i să vorbească cu liderul PNL Vaslui.
Pe 15 octombrie, Alexandru Bociu s-ar fi întâlnit cu Mihai Barbu la sediul PNL din Aleea Modrogan. Potrivit declarației șefului ANSVSA, acesta i-ar fi cerut să îl protejeze pe Fănel Bogos și să oprească verificările și sancțiunile aplicate fermelor Vanbet.
Bociu i-ar fi relatat ulterior discuția lui Mircea Abrudean, care i-ar fi recomandat să nu țină cont de solicitările lui Barbu și să își îndeplinească atribuțiile legale.
Cristina Trăilă i-ar fi transmis lui Bociu că nu mai are sprijin politic
Un moment important al anchetei ar fi fost întâlnirea dintre Cristina Trăilă și Alexandru Bociu, din 3 noiembrie 2025, la sediul Guvernului.
Potrivit procurorilor, Trăilă i-ar fi spus șefului ANSVSA că nu mai beneficiază de susținere politică pentru menținerea în funcție. Printre nemulțumirile invocate s-ar fi numărat faptul că nu îi acorda sprijin și protecție omului de afaceri Fănel Bogos.
Bociu ar fi explicat că îl trata pe Bogos la fel ca pe ceilalți operatori economici și că societatea acestuia ar fi avut probleme în mai multe ferme, care puteau pune în pericol siguranța alimentară.
În timpul discuției, Trăilă i-ar fi reproșat și susținerea acordată lui Mihai Ponea, despre care ar fi spus că ocupa o funcție care, potrivit algoritmului politic, revenea PNL.
În acel moment, Bociu l-ar fi contactat telefonic pe Mihai Barbu pentru a clarifica situația. Liderul liberal i-ar fi transmis că postul de director al DSVSA Vaslui revenea PSD.
Barbu și Trăilă ar fi încercat să obțină sprijinul PSD Vaslui
A doua zi, pe 4 noiembrie 2025, Mihai Barbu și Cristina Trăilă s-ar fi întâlnit cu Adrian Solomon, președintele PSD Vaslui.
Potrivit rechizitoriului, cei doi i-ar fi cerut să propună o altă persoană pentru conducerea DSVSA Vaslui, susținând că Mihai Ponea ar afecta activitatea companiei Vanbet și că sute de familii ar depinde de afacerea lui Bogos.
Trăilă i-ar fi transmis lui Solomon că ar fi discutat cu premierul, care ar fi fost dispus să îl demită pe Alexandru Bociu dacă acesta nu îl înlocuia pe Ponea.
Demersul nu ar fi avut însă rezultatul urmărit. Potrivit procurorilor, liderul PSD Vaslui nu ar fi manifestat interes pentru preluarea funcției și nici nu ar fi propus un înlocuitor
În ciuda intervențiilor descrise de procurori și a disputelor dintre organizațiile liberale, Alexandru Bociu și Mihai Ponea și-au fi păstrat funcțiile.
În declarațiile date în fața anchetatorilor, Cristina Trăilă ar fi negat că ar fi discutat cu Bociu despre problemele lui Fănel Bogos sau că ar fi încercat să obțină schimbarea lui Mihai Ponea.
Recomandările noastre
