Greu de atins 30% scor electoral de vreunul dintre partidele parlamentare prezente în competiția electorală.

Scade cu aproape 15% estimarea prezenței la vot a alegătorilor pe 6 decembrie în comparație cu alegerile locale. Crește major, la 17%, procentul celor care vor să dea un vot de răzbunare împotriva partidelor parlamentare.

PSD și USR-Plus au ratat țintele electorale pe care au mizat atunci când au lansat la final de campanie electorală două teme gândite a fi factori de emoție prin care să culeagă voturi. Respectiv tema ,,pensiile speciale,, temă comună a USR-Plus și PSD și filmul realizat de Recorder care relevă faptul că PNL aplică exact aceleași practici politice ca PSD, executarea din funcțiile deținute în administrația locală sau centrală a celor care le ocupă, pentru a-și planta în ele membrii de partid.

Potrivit a doi sociologi cunoscuți în spațiul public, Marius Pieleanu și Bruno Ștefan, lansarea acestor teme au enervat și mai mult oamenii în prag de vot, fapt care le scade alegătorilor apetitul de a ieși din casă pe 6 decembrie. Motivul: oamenii s-au simțit neglijați din nou de politicieni.

Temele prioritate pentru oameni așa cum reiese din analizele sociologice sunt sănătatea și școala. Prezența la vot pe 6 decembrie este anticipată a fi drastic redusă în comparație cu prezența la vot la alegerile locale din 27 septembrie. Atunci a fost de 46,02% acum este estimată a fi între 30-34% maxim, potrivit celor doi sociologi. Dezamăgirea oamenilor față de toate partidele politice este definiția acestei previziuni.

Sănătatea și educația, temele prioritate ale oamenilor

,,Alte teme care nu au legătură cu pandemia covid influențează puțin sau deloc opinia publică. Sunt teme secundare, fără importanță pentru oameni. Preocuparea pentru pensiile speciale a celor două partide, PSD și USR-Plus, nu este de interes acum. Sănătatea, închiderea școlilor chiar și închiderea piețelor sunt temele importante pentru oameni.

Cetățenii spun: de ce să mă mai duc la vot? Este periculos și nu am cu cine să votez. Pe politicieni îi interesează altceva,, a analizat Marius Pieleanu. Deși USR-Plus are o bază electorală compusă majoritar din tineri și din persoane educate, nu scapă nici ei de blamul opiniei publice răsfrânt asupra tuturor partidelor: „Deciziile USR-Plus, preocupările lor, nu au legătură cu problemele oamenilor din prezent care vor construirea de spitale și școli” a atras atenția sociologul.

„Și simpatizanții USR-Plus sunt preocupați de starea lor de sănătate, și ei au copii care merg la școală. Votantul USR-Plus este concentrat doar în cele patru, cinci mari orașe ale României și în câteva din urbanul mediu și mic” a comentat Marius Pieleanu.

Este un vot de răzbunare împotriva partidelor parlamentare

O poziție similară are și sociologul Bruno Ștefan: „Cele două teme lansate la final de campanie, pensiile speciale și filmul Recorder influențează. Dar nu pentru că aceste teme sunt importante ci tocmai prin lipsa lor de importanță pentru public. Au reprezentat doar un spectacol politic marginal care sporește dezamăgirea și absenteismul. Omenii consideră că politicienii vorbesc doar între ei, pentru ei și nu pentru oameni, pe ideea «noi între noi, voi, cu voi»” a spus Bruno Ștefan.

Sociologul crede că prezența la vot va fi în jur de 30% și remarcă trendul abrupt înregistrat în doar două luni privind cifra prezenței la vot. De la 46,2% pe 27 septembrie la 30% în prezent cu perspectivă pentru 6 decembrie.

„Dezamăgirea este fenomenul care caracterizează starea de spirit a tuturor oamenilor” consideră Bruno Ștefan. Sociologul a remarcat în analizele lui o creștere foarte mare a celor care spun că nu mai votează nici unul dintre partidele parlamentare prezente.

„Vorbim de peste 17% dintre persoanele care au spus că merg la vot. Ei nu spun cu cine votează, spun doar „votez altul, altceva”. Cu o lună în urmă, acest segment electoral era de 3%. Este un vot de răzbunare împotriva partidelor parlamentare” a precizat Bruno Ștefan.

„Sănătatea și educația sunt temele de mare interes public. Ca atare, oamenii nu s-au regăsit în temele lansate recent de PSD și de USR-Plus. Oamenii au vrut să li se prezinte de către partidele care contează un proiect important în care să se simtă vizați. Dar PSD și USR-Plus au rămas într-o bulă politicianistă” a comentat sociologul.

Ambii sociologi sunt de părere că partidele care au rețele în toată țara, partidele mainstream, respectiv PNL și PSD, sunt mai aproape de a obține un scor mai mare, dar nu cât și-ar dori. Și că pragul de 30%, maximul prevăzut în analizele sociologice, devine improbabil pentru PNL sau pentru optimistul PSD.

Marius Pieleanu este un sociolog care s-a declarat public de mult timp ca fiind o persoană cu simpatii de stânga. Bruno Ștefan, la rândul său, și-a asumat tot public înclinația spre dreapta politică. Ambii sociologi sunt cadre universitare și realizează sondaje de foarte mulți ani, sondaje care au fost în marja rezultatelor oficiale ale proceselor electorale măsurate de aceștia.