SRI a făcut o evaluare a stadiului implementării măsurilor adoptate de instituție în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Gazda evenimentului a fost directorul SRI, Eduard Hellvig, iar printre invitați s-au aflat președintele României, Klaus Iohannis, dar și membrii Comisiei de control SRI, precum și reprezentanții Biroului Executiv și cadre de comandă din unitățile Serviciului.

Cu acest prilej, președinteleKlaus Iohannis a evidențiat importanța modului în care instituțiile din România, și în special Serviciul Român de Informații, s-au adaptat la situația generate de războiul de la granițe.

„România s-a poziționat, încă o dată, ca un pilon de stabilitate în zonă și un partener solid pe Flancul Estic și s-a alăturat demersurilor de impunere de sancțiuni la adresa Rusiei și eforturilor Uniunii Europene de gestionare a efectelor situației de criză. De asemenea, România a luat o serie de măsuri pentru a veni și în ajutorul Republicii Moldova, confruntată cu o serie de provocări majore”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a evidenția că SRI reprezintă o instituție cheie care furnizează informări relevante și oportune cu privire la situația de securitate și cu interesele României. De asemenea, serviciul are un rol important în demersurile făcute pentru redresarea economică și pentru valorificarea oportunităților de dezvoltare.

„În angrenajul instituțional național care gestionează toate aceste evoluții, Serviciul Român de Informații reprezintă o instituție-cheie. SRI contribuie cu informări relevante și oportune în ceea ce privește susținerea intereselor de securitate ale României, precum și în vederea redresării economice, a prevenirii afectării grave a unor sectoare strategice și a valorificării oportunităților de dezvoltare”, a mai spus Klaus Iohannis, potrivit comunicatului SRI.

SRI s-a aflat printre vocile care au avertizat în avans

La rândul său, directorul SRI, Eduard Hellvig, a subliniat că printre provocările cu care se confruntă Serviciul se numără o gamă largă de atacuri cibernetice și agresiuni hibride. Referitor la analiza stadiului măsurilor adoptate în acest context, directorul SRI a precizat că este vorba deja de un conflict extins.

„Ca urmare a dezangajării ruse de la principii fundamentale de drept internațional, debalansarea piețelor energetice, atacurile cibernetice sau ofensiva în domeniul dezinformării au produs deja efecte care depășesc granițele Ucrainei. (...) SRI s-a aflat printre vocile care au avertizat în avans, în format aliat, asupra pericolului rus, la fel ca alți parteneri din regiune.

La mai bine de un an de la invadarea Ucrainei, luptele, violențele asupra civililor, amenințările difuze și insecuritatea au devenit realități extrem de apropiate granițelor noastre, în timp ce perspectivele de pace sunt încă dificil de întrezărit”, a afirmat Eduard Hellvig.

Prioritățile SRI pentru perioada următoare

Conducerea SRI și-a stabilit prioritățile pentru următoarea perioadă, astfel încât să asigure protejarea și promovarea statului român.

„Ne concentrăm nu doar asupra prezentului, ci și asupra detectării provocărilor care abia se conturează în planul securității și care vor fi perceptibile în anii următori”, a mai spus directorul SRI.

Astfel, reprezentanții Serviciului vor asigura «participarea la implementarea proiectelor de la nivel național din sfera securității cibernetice, adaptarea și dezvoltarea formatelor de cooperare în domeniul antiterorist și a acelora din cadrul Comunității Naționale de Informații”, conform comunicatului

Legile securității naționale

În cadrul acestui eveniment s-a vorbit și despre problemele ridicate de pachetul de legi ale securității naționale, prin raportare inclusiv la tema războiului.

„Atunci când dezbatem teme precum actualizarea legislației sau acoperirea lacunelor normative, în spațiul public revin, inerent, comparațiile cu perioada de dinainte de 1989. (…) Din calitatea de director al instituției, pot afirma cu deplină siguranță că, deși reticența poate fi de înțeles până la un punct, a rămâne cantonați în aceasta nu face decât să funcționeze împotriva propriilor noastre obiective ca stat.

Existența unei legislații clare ne-ar oferi un reper. Și nu doar în sensul în care serviciile de informații primesc instrumente pentru a acționa, ci și în cel în care acestora li se setează limite și li se impun răspunderi”, a subliniat Eduard Hellvig, conform comunicatului SRI.