Cătălin Harnagea, despre momentul în care Jacques Chirac a părăsit sala la summitul NATO: „Delegația americană a fost în șoc”

Unul dintre cele mai tensionate momente din negocierile privind aderarea României la NATO s-ar fi produs la summitul de la Madrid, când președintele Franței, Jacques Chirac, s-a ridicat și a părăsit sala, potrivit lui Cătălin Harnagea. Invitat în emisiunea „Contrapunct”, acesta a relatat că reacția liderului francez a provocat surprindere în rândul delegației americane și a vorbit despre pașii următori pe care administrația Emil Constantinescu i-a urmărit în relația cu Statele Unite.

Fostul director al Serviciului de Informații Externe a descris momentul drept unul care a produs o reacție puternică în rândul participanților la reuniune.

„A fost șoc. Delegația americană a fost în șoc în momentul când Chirac s-a ridicat și a plecat din sală. Și au zis: păi votul, nu știu, vedem. Ne vedem mai târziu. Adică erau delegații din multe state”, a spus Cătălin Harnagea.

Dan Andronic a intervenit și a amintit că era vorba despre delegațiile statelor NATO.

„Exact”, a răspuns Harnagea.

Discuțiile privind primul val de extindere NATO

Cătălin Harnagea a vorbit și despre contextul în care se purtau negocierile privind statele care urmau să intre în NATO. Acesta a amintit rolul secretarului de stat american Madeleine Albright și susținerea puternică pentru aderarea Cehiei.

„Madeleine Albright era secretarul de stat, practic cea care a forțat foarte mult intrarea Cehiei în NATO”, a spus Harnagea.

În acest context, posibilitatea ca România să intre în locul Cehiei nu era una realistă, potrivit relatării sale.

„La un moment dat era că zic, păi să iasă Cehia, să intre România. Păi nu se poate, că Cehia are mega pilă acolo”, a afirmat acesta.

Ce a urmărit România după Madrid

După ce România nu a intrat în primul val de extindere, administrația de la București și-a stabilit alte obiective în relația cu Washingtonul.

„Atunci s-au fixat trei ținte”, a spus Cătălin Harnagea. Una dintre acestea a fost vizita președintelui american Bill Clinton la București. „Am zis: bun, nu intrăm, dar să vină Bill Clinton la București”, a relatat Harnagea.

Un alt obiectiv a fost ca Emil Constantinescu să meargă în Statele Unite într-o vizită oficială.

„Și Emil Constantinescu să meargă la Washington într-o vizită oficială”, a spus acesta.

Discurs în fața Congresului american

Cătălin Harnagea a spus că administrația română și-a propus inclusiv ca Emil Constantinescu să vorbească în fața Congresului SUA.

„Și să țină un discurs în fața Congresului American, în fața celor două camere reunite”, a afirmat acesta.

Fostul director al Serviciului de Informații Externe a revenit ulterior asupra importanței acelui moment și l-a comparat cu relația actuală dintre România și Statele Unite.

„E un moment care, dacă pui în balanță ce se întâmplă acum cu ce vedem, că încercăm acum să găsim sprijin prin tot felul de canale, să ne bage cineva în seamă la Washington, când am avut în ’96 un președinte care a vorbit în fața tuturor congresmenilor din cele două camere, poți să-ți pui întrebarea ce Dumnezeu s-a întâmplat în ăștia 30 de ani”, a spus Cătălin Harnagea.

Acesta a legat observația de relația României cu Statele Unite.

„Doar cu relația pe care, în sfârșit, am tot declarat-o, vorbesc de relația cu Statele Unite, nu mai vorbesc de celelalte relații”, a afirmat Harnagea.

Youtube - HAI România!
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]