CNAS vrea contribuții obligatorii la sănătate și pentru persoanele fără venituri. Ce schimbări sunt luate în calcul
- Bianca Ion
- 17 noiembrie 2026, 18:47
Card sănătate. Sursa foto: Arhiva EVZ
- CNAS vrea contribuții obligatorii la sănătate și pentru persoanele fără venituri
- Cine ar putea fi obligat să plătească CASS
- Românii plecați în străinătate, în atenția CNAS
- Ce se întâmplă cu plata CASS pentru pensionari din 2028
- CNAS verifică servicii medicale decontate, dar neefectuate
- Cheltuielile din sănătate ar putea continua să crească
Persoanele fără venituri care nu beneficiază de scutiri ar putea fi obligate să plătească asigurări de sănătate, potrivit unei propuneri prezentate marți, 17 noiembrie, de Larisa Mezinu-Bălan, președinta interimară a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Oficialul a cerut extinderea bazei de contribuabili, în condițiile în care aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează ca neasigurate. În discuție au fost aduse și contribuțiile pensionarilor, dar și accesul românilor plecați din țară la serviciile medicale.
CNAS vrea contribuții obligatorii la sănătate și pentru persoanele fără venituri
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta CNAS care exercită din 23 octombrie atribuțiile de președinte al instituției, consideră că plata contribuției la sănătate ar trebui să devină obligatorie și pentru persoanele fără venituri, dacă acestea nu se încadrează în categoriile exceptate prin lege.
Potrivit datelor prezentate de oficial, aproximativ 15% din populația României nu beneficiază de asigurare de sănătate, iar 99% dintre persoanele neasigurate au mai puțin de 60 de ani.
„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populaţie sunt în continuare neasiguraţi. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuţiei”, a declarat șefa interimară a CNAS la Profit.ro Health.forum.
Cine ar putea fi obligat să plătească CASS
Conducerea CNAS solicită introducerea unor mecanisme prin care persoanele neasigurate, care nu beneficiază de scutiri, să fie obligate să contribuie la finanțarea sistemului public de sănătate. În prezent, cei care nu realizează venituri și nu sunt asigurați în baza altor prevederi legale pot opta pentru plata voluntară a contribuției de asigurări sociale de sănătate, prin depunerea declarației unice. Pentru anul 2026, valoarea contribuției voluntare este de 2.430 de lei, potrivit regulilor fiscale prezentate de ANAF.
„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuţiei pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuţiei pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înţeleg cum trăiesc aceşti oameni”, a declarat Mezinu-Bălan.
Oficialul a susținut că introducerea obligației ar aduce venituri suplimentare la bugetul sănătății.
„Eşti persoană activă, nu eşti în cadrul celor scutiţi de la plata contribuţiei, trebuie să plăteşti. Şi sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut şi calculuri, ştim exact câţi bani ar fi”, a adăugat aceasta.
Larisa Mezinu-Bălan nu a prezentat însă valoarea veniturilor suplimentare estimate și nici modalitatea concretă prin care persoanele fără venituri ar urma să fie obligate să plătească. Nu a explicat nici cum vor fi diferențiate persoanele care trăiesc din economii de cele care nu dispun de bani pentru achitarea contribuției.
Românii plecați în străinătate, în atenția CNAS
O altă problemă discutată de conducerea CNAS privește persoanele stabilite în străinătate care continuă să figureze în evidențele medicilor de familie din România. Larisa Mezinu-Bălan a afirmat că instituția are înregistrate aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate, însă o parte dintre acestea ar putea locui în afara țării.
„Probabil mulţi dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.
Oficialul a vorbit despre posibilitatea ca românii stabiliți în străinătate să revină în țară în perioada vacanțelor și să beneficieze de servicii medicale incluse în pachetul minimal, inclusiv în unitățile de primiri urgențe și la medicii de familie.
Conducerea CNAS consideră că această situație necesită intervenția autorităților. Totuși, accesul persoanelor neasigurate la pachetul minimal de servicii medicale este un drept prevăzut de Legea nr. 95/2006. Acesta include asistență pentru urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte servicii medicale stabilite prin lege.
Reprezentanta CNAS nu a prezentat date privind numărul românilor din diaspora care revin pentru tratamente, frecvența utilizării serviciilor sau costurile suportate de sistem. De asemenea, nu au fost prezentate dovezi că persoanele respective ar călători în România special pentru a beneficia de îngrijiri medicale. În aceste condiții, cele 2,9 milioane de persoane neasigurate din evidențele instituției nu pot fi considerate automat persoane care locuiesc în România și de la care ar putea fi colectate contribuții.

sistem medical China / sursa foto: © Imtmphoto | Dreamstime.com
Ce se întâmplă cu plata CASS pentru pensionari din 2028
Larisa Mezinu-Bălan a adus în discuție și contribuția de sănătate aplicată pensiilor care depășesc 3.000 de lei, introdusă de Guvern în august 2025. Potrivit Legii nr. 141/2025, pensionarii plătesc CASS pentru partea din pensie care depășește acest prag. Măsura este temporară și urmează să expire la 31 decembrie 2027.
Astfel, din 2028, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata contribuției, în cazul în care legislația nu va fi modificată.
„Atenţie, expiră la 31 decembrie 2027. Atenţie, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare şi să menţinem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.
Șefa interimară a CNAS nu a solicitat explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, dar a atras atenția asupra efectelor pe care încetarea acestei măsuri le-ar putea avea asupra finanțării sistemului de sănătate. Potrivit acesteia, aproape jumătate din populația României contribuie în prezent la sistemul public de asigurări de sănătate. În 2026, fondul nu mai primește subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.
Totodată, termenul de plată a facturilor către furnizorii de servicii medicale a fost redus la 60 de zile, față de aproximativ 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.
CNAS verifică servicii medicale decontate, dar neefectuate
Conducerea CNAS a abordat și problema unor posibile decontări nejustificate din fondurile destinate serviciilor medicale.
Larisa Mezinu-Bălan a afirmat că instituția a primit sesizări de la persoane care au verificat informațiile disponibile în platforma digitală „E-Sănătatea mea” și au descoperit consultații sau proceduri medicale decontate, deși susțin că nu au beneficiat de acestea.
Sesizările au determinat declanșarea unei campanii de controale în spitale, ambulatorii și unități care furnizează servicii paraclinice.
CNAS nu a comunicat, în cadrul declarațiilor prezentate, numărul cazurilor identificate, valoarea decontărilor suspecte sau eventualele prejudicii confirmate.
Cheltuielile din sănătate ar putea continua să crească
Larisa Mezinu-Bălan a afirmat că sistemul public de sănătate va avea nevoie de finanțare suplimentară și în perioada următoare, în condițiile în care costurile serviciilor medicale sunt în creștere.
„Să nu credeţi că vom reuşi să facem economie în acest domeniu”, a declarat aceasta, făcând referire la diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania.
În 2027, CNAS intenționează să calculeze costurile reale ale serviciilor medicale, inclusiv prin utilizarea infrastructurii digitale dezvoltate prin PNRR.
Instituția urmărește și adaptarea contractării serviciilor medicale la necesarul din fiecare regiune, pentru a evita finanțarea unor capacități excedentare. În același timp, în anumite județe există în continuare deficite de medici de familie și de servicii medicale în ambulatoriu. Pentru ambulatoriul de specialitate este avută în vedere creșterea valorii punctului de la 6,5 lei la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura se află în stadiul de proiect și necesită susținerea Ministerului Finanțelor.
Un alt element care contribuie la majorarea cheltuielilor este creșterea TVA pentru medicamente de la 9% la 11%, aplicată în vara anului 2025. Pentru tratamentele compensate integral, fondul de asigurări suportă și diferența rezultată din majorarea taxei, ceea ce crește sumele decontate pentru aceleași medicamente.