Câți absolvenți de facultate își găsesc de lucru în domeniul studiat și câți reușesc să trăiască decent din salariu. Datele oficiale ale Ministerului Educației

Câți absolvenți de facultate își găsesc de lucru în domeniul studiat și câți reușesc să trăiască decent din salariu. Datele oficiale ale Ministerului EducațieiAbsolvenți. Sursa foto: Elly/ Pixabay

Peste 58% dintre tinerii care au finalizat ciclul de licență în anul 2024 reușiseră să se angajeze la un an distanță de la terminarea facultății, în timp ce rata de ocupare urcă la 88,9% la cinci ani de la absolvire, conform situației înregistrate în cazul promoției 2020. Datele provin dintr-o amplă cercetare realizată de UEFISCDI, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării.

Analiza scoate la iveală faptul că o treime dintre tinerii angajați ocupă posturi sub nivelul pregătirii lor academice, iar conexiunea dintre specializarea absolvită și locul de muncă s-a diminuat semnificativ la nivel de licență. Totodată, la cinci ani de la părăsirea băncilor facultății, 58,7% dintre respondenți se declară fericiți, un procent aflat în scădere față de cercetarea precedentă, în vreme ce doar puțin peste o treime afirmă că salariile încasate le asigură un trai decent.

Câți absolvenți de facultate își găsesc de lucru în domeniul studiat și câți reușesc să trăiască decent din salariu. Datele oficiale ale Ministerului Educației

Cercetarea urmărește evoluția în carieră a absolvenților din promoțiile 2020 și 2024, evaluând situația acestora la un an, respectiv la cinci ani de la obținerea diplomei. Acesta reprezintă al doilea demers de evaluare de acest tip desfășurat la nivel național.

„Ce se întâmplă cu absolvenţii după facultate? Îşi găsesc un loc de muncă, lucrează în domeniul studiat, câştigă suficient? De ce competenţe au nevoie ca să se integreze pe piaţa muncii? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care răspunde studiul «De la universitate la piaţa muncii: Studiul privind angajabilitatea absolvenţilor de învăţământ superior din România (2026)», realizat de UEFISCDI, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, arată, Ministerul Educaţiei, marţi, într-o postare pe Facebook.

Scădere a ratei de angajare la un an de la terminarea facultății

Cifrele oficiale indică faptul că 88,9% dintre absolvenții promoției 2020 aveau un contract de muncă la cinci ani de la absolvire, o valoare apropiată de cea de 91,2% raportată în prima ediție a studiului. În schimb, în cazul absolvenților de licență din 2024, doar 58,2% erau activi pe piața muncii la un an de la finalizarea studiilor, un recul vizibil comparativ cu procentul de 76,3% înregistrat de generația 2020 în același interval de timp.

”Scăderea se observă mai mult în continuarea studiilor şi în inactivitate decât în şomaj, iar primul loc de muncă este descris mai des ca fiind greu de găsit, deşi durata căutării nu s-a schimbat”, se arată în documentul citat.

Puterea de cumpărare a tinerilor și salariile raportate la media națională

Deși sumele nominale încasate de tinerii absolvenți sunt mai mari în lei față de nivelul din 2021, puterea lor reală de cumpărare și poziționarea financiară la nivel național nu au înregistrat progrese.

”La un an de la absolvire, câştigul net median este 0,73 din câştigul mediu din economie, faţă de 0,77 în prima ediţie. Diferenţele de câştig sunt mai ales legate de nivelul ocupaţiei, de ciclul de studii şi de piaţa regională a angajatorului, în special în Bucureşti”, se arată în documentul citat.

Totodată, procentul celor care reușesc să profeseze în aria pentru care s-au pregătit a scăzut dramatic. Doar 32,8% dintre absolvenții de licență din 2024 lucrează în domeniul studiat, spre deosebire de 48,5% în cazul promoției 2020.

”Aproximativ o treime dintre absolvenţii angajaţi lucrează sub nivelul studiilor, iar la licenţă legătura cu domeniul de studii absolvit a slăbit. Dintre absolvenţii de licenţă din 2024, doar 32,8% lucrează în domeniul studiat, faţă de 48,5% în cohorta din 2020”, se mai arată în studiu.

Impactul inteligenței artificiale, recalificarea și nivelul de fericire

Documentul subliniază o conștientizare ridicată a nevoii de adaptare continuă, 84,3% dintre absolvenți considerând că recalificarea și perfecționarea profesională sunt esențiale. În plus, tinerii care utilizează frecvent instrumente bazate pe inteligență artificială se declară pregătiți pentru provocările tehnologice de aproape două ori mai des comparativ cu cei care apelează rar la aceste soluții.

Pe plan personal, indicatorii de bunăstare arată un declin important. La cinci ani de la finalizarea studiilor superioare, doar 58,7% dintre tineri se consideră fericiți, mult sub pragul de 71,7% consemnat în ediția anterioară a cercetării. Situația este strâns legată de aspectul financiar, în condițiile în care numai puțin peste o treime dintre respondenți declară că veniturile obținute le permit un trai decent.

Loc de muncă

Loc de muncă/ Sursa foto Arhiva EVZ

Lipsa stagiilor de practică și decalajul competențelor digitale

Raportul evidențiază și o diferență clară între abilitățile digitale elementare și cele avansate. Deși, per ansamblu, absolvenții manifestă încredere în cunoștințele lor tehnologice, aceștia se simt mult mai nesiguri când vine vorba despre generarea de conținut digital complex sau utilizarea avansată a inteligenței artificiale.

”Supracalificarea ridică o întrebare despre graniţa dintre ocupaţiile de specialist şi cele de tehnician. Codul ocupaţiei din REGES confirmă ordinul de mărime al supracalificării declarate, între un sfert şi o treime dintre absolvenţii cu contract, iar discrepanţele dintre cele două surse apar mai ales la graniţa dintre specialişti şi tehnicieni. Legătura dintre locul de muncă şi studii este mai slabă decât în ediţia anterioară. La absolvenţii de licenţă din 2024, legătura dintre locul de muncă şi studii este mai slabă decât în ediţia anterioară, iar jumătate dintre absolvenţi nu au avut posibilitatea de a face un stagiu de practică”, se menționează în studiu.

Această cercetare națională a fost realizată în cadrul proiectului ”Adaptarea ofertei educaţionale la solicitările pieţei muncii prin fundamentarea politicilor din domeniu pe bază de date”, demers susținut financiar prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027.