Directorul SRI Eduard Hellvig a vorbit vineri despre noile legi ale securității și despre lucrurile pe care Serviciul a încercat să le facă în mandatul său.

Declarații lui Eduard Hellvig vin în contextul unei ample dezbateri apărute în societatea românească după apariția, pe surse, a unor texte din proiectele de legi ale securității naționale. Iată cele mai importante extrase:

• De peste două săptămâni în spațiul public se discută de un pachet de legi și cum ar putea influența democrația;
• E normal ca societatea să fie preocupată. Totuși, dezbaterea e centrată doar pe SRI, ceea ce poate da de gândit;
• Structurile de informații trebuie să fie în serviciul cetățenilor, respectând legile, drepturile și libertățile civile;
• E nevoie de echilibru: respectarea drepturilor civile, consolidarea instituțiilor statului în fața unor ameninări fără precedent;
• Voi comenta conținutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, în care SRI nu are decât un rol consultativ;
• Aducerea la zi a legilor nu e un obiectiv recent, ci unul ratat în ultimii 30 de ani;
• SRI a cerut constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienți;
• Adaptarea legislației trebuie să țină cont de reperele României: suntem membri UE și NATO, o țară democratică. Orice tentativă de întoarcere la reglementările din comunism trebuie respinsă din start;
• O precizare despre ce înțeleg eu prin Securitate și securism: Securitatea a devenit un crator de mentalități, corector de comportament, judecător absolut;
• Laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 89, dar virușii pătrunseseră în societate. Un astfel de virus e securismul.

Despre securism și Securitate trebuie să se vorbească doar la orele de istorie

Securitatea a fost mai mult decât o instituție represivă. Ea a devenit, prin puterea discreționară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalități, un corector de comportament, un judecător absolut și un administrator cu rol coercitiv al conștiințelor.

Laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar virușii dezvoltați în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră.

Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar.

Este acea idee că în spatele a orice, se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm.

Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi.

În ciuda numelui și originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat.Paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la premiza vinovăției, manipularea - sunt componentele lui de bază. Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre.

;

Îmi doresc să putem consolida împreună, instituţii ale statului, clasa politică şi societatea civilă

Eu imi doresc să putem consolida împreună, instituţii ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism şi să lase, în sfârşit, în urmă practicile fostei Securităţi. Despre Securitate și securism trebuie să învățăm în manualele de istorie, nu să ne dorim reluarea practicilor lor.

Toată activitatea SRI din ultimii ani a avut ca obiectiv îndepărtarea de trecutul comunist, modernizarea instituţiei în spirit democratic şi apropierea sa continuă de standardele de performanţă ale partenerilor euro-atlantici. Sunt primul director al SRI care a condamnat public Securitatea în ansamblul ei.

Despre spiritul democratic ce guvernează activitatea SRI las să vorbească rezultatele din ultimii ani ale instituţiei pe care o conduc. În aceşti ani, tot ce am iniţiat a fost în sensul modernizării şi creşterii eficienţei, în paralel cu menţinerea echilibrului între libertate şi nevoia de securitate.

Acelaşi spirit, al echilibrului, ar trebui să domine şi noua legislaţie, în opinia mea.

În 2016, la un an de la preluarea mandatului, am spus ceva ce susţin şi în prezent: cred că dincolo de celelalte prevederi, ar trebui stipulat în lege că funcţia de Director a unei astfel de structuri de informaţii să fie limitată la maximum două mandate, pentru că prea multă putere poate dăuna democraţiei. Cred în continuare acest lucru şi mi-aş dori ca o astfel de prevedere să fie introdusă în noua legislaţie adoptată de Parlament.

Am predat aproape toate dosarele, spun aproape pentru că CNSAS nu le-a putut prelua pe toate

Sunt Directorul în mandatul căruia Serviciul Român de Informaţii a predat aproape toate dosarele fostei Securităţi pe care Serviciul nu le predase anterior (spun aproape pentru că CNSAS a oprit primirea tuturor dosarelor din lipsa de spaţiu).

Menționez că această predare privește dosare care anterior fuseseră păstrate din rațiuni de siguranță națională, dosarele de cadre ale foștilor ofițeri de Securitate și nu în ultimul rând cartoteca și evidențele informatice ale fostei poliții politice, un instrument care va îmbunătăți considerabil accesul cetățenilor la documentele epocii comuniste și la îmbunătățirea activității cercetătorilor acestei perioade.

Poate ar fi util în acest context să subliniez că SRI este singura dintre instituțiile deținătoare de arhivă a fostei Securități care și-a îndeplinit astfel datoria legală și morală față de societate până acum. De asemenea, am evitat constant să reacţionăm, chiar şi atunci când au avut loc multiple atacuri politice, incorecte împotriva instituţiei şi a mea personal.

În mandatul meu, Serviciul a trecut printr-o amplă reformă teritorială, iar astăzi, ca efect, suntem o instituţie mai suplă, mai eficientă, mai respectată în ţară şi în străinătate.

În 2016, la preluarea mandatului, am spus că trebuie limitat numărul de mandate la două, și cred că o astfel de prevedere trebuie adoptată de Parlament în noua lege.

Știre în curs de actualizare