Serbia, proteste / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Serbia se confruntă cu cea mai gravă escaladare a protestelor din ultimele luni, după ce poliția a folosit gaze lacrimogene și vehicule de control al mulțimii pentru a dispersa manifestanții adunați la Belgrad și în alte orașe.
Protestatarii, care acuză corupția și cer alegeri anticipate, au aruncat cu torțe și petarde către forțele de ordine, marcând un punct de cotitură într-o mișcare ce durează de nouă luni.
Protestele din Serbia, o mișcare în creștere
Protestele din Serbia au început în urmă cu nouă luni, în urma tragediei de la Novi Sad, unde prăbușirea acoperișului unei gări renovate a provocat moartea a 16 persoane. Protestele au alimentat acuzații de corupție la adresa guvernului și a președintelui Aleksandar Vucic , acuzat că favorizează grupuri de interese apropiate puterii.
Inițial pașnice, manifestațiile au degenerat în ultimele zile. Vineri seară, mii de oameni s-au adunat la Belgrad, în fața clădirii Statului Major al Armatei, bombardată de NATO în 1999. Câteva ore mai târziu, au izbucnit confruntări violente, în timp ce forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.
Escaladare a violențelor și informații despre răniți
Confruntări similare au avut loc și în alte orașe, precum Novi Sad, Niš, Kragujevac și Valjevo, unde s-au înregistrat incidente și utilizarea gazelor lacrimogene. Containere incendiate, un copac cuprins de flăcări și scene de haos urban au marcat noaptea de vineri.
Sursă foto: The Associated Press Youtube
Deși autoritățile nu au furnizat date oficiale privind numărul răniților, bilanțul ultimelor zile indică o creștere a violențelor: miercuri seară, 27 de polițiști și aproximativ 80 de civili au fost răniți, iar 47 de persoane au fost reținute. Președintele Vucic a declarat la televiziunea publică RTS că „în fiecare seară mobilizăm 3.000 de polițiști în toată Serbia, iar ei sunt bătuți și răniți”.
Implicațiile politice ale protestelor din Serbia
Protestatarii cer demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate, pe fondul acuzațiilor de corupție, legături cu crima organizată și limitarea libertății presei. Mișcarea a fost susținută de studenți, organizații civice și grupuri de opoziție, care afirmă că actuala conducere utilizează violența pentru a-și păstra controlul asupra țării.
La nivel internațional, reacțiile nu au întârziat să apară. Michael O’Flaherty, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, a criticat utilizarea „forței disproporționate” de către poliție și a cerut autorităților de la Belgrad să evite arestările arbitrare și să reducă tensiunile. Evoluția protestelor este atent monitorizată, având în vedere rolul Serbiei în regiunea Balcanilor și aspirațiile sale de aderare la Uniunea Europeană, potrivit US News.
