Din cauza producției scăzute, prețul untului, în ultimii doi ani, a înregistrat majorări semnificative. Astfel, în 2021 100 de kilograme de unt au ajuns să coste circa 400 de euro. Față de aceeași perioadă a anului trecu, prețul untului a crescut cu circa 34%, aceasta ajungând la cea mai mare valoare din ultimii doi ani, conform ultimelor date puse la dispoziție de Comisia Europeană.

La începutul anului curent, prețul mediu pentru 100 de kilograme de unt era de circa mediu din Europa era de 330 de euro. După cum se poate observa, în doar câteva luni de zile prețul untului a explodat. Cu toate că România nu transmite date cu privire la prețul untului la nivel național, specialiștii Comisiei Europene susțin că prețul se situează în jurul mediei UE.

Sectorul de fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor este puternic polarizat

Ponderea cotei de piaţă cumulate deţinute de cei mai importanţi zece jucători din sectorul de fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor este de 66%, ceea ce relevă un grad crescut de concentrare, arată un nou studiu realizat de Coface România privind rezultatele acestui sector în 2019.

Studiul a agregat datele a 494 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) şi care au generat o cifră de afaceri consolidată de 5,4 miliarde lei. Cercetarea mai indică o evoluţie pozitivă a veniturilor în 2019, în creştere cu aproximativ 5% faţă de 2018, profitabilitatea aflându-se de asemenea într-o uşoară creştere.

Totodată, aproximativ 34% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârşitul anului 2019, 18% dintre companii înregistrând o pierdere mai mare de 20%, 10% dintre ele având un profit peste 20%. Cele mai multe companii din cele analizate de Coface (62%) sunt încadrate drept companii cu un risc scăzut.

Potrivit aceluiaşi studiu, companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 1,52 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor şocuri negative şi volatilităţii (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanţelor). Durata medie de colectare a creanţelor în sectorul analizat a scăzut de la 63 de zile, nivelul din 2015, la 48 zile in 2019.