SRI și DNA nu vor mai asculta telefoane în dosare de corupție și de siguranță națională, toate înregistrările din România urmând să treacă în grădina unei noi instituții-umbrelă aflată sub control parlamentar, potrivit unui proiect de lege aflat în lucru în coaliția de guvernare. Președinții PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, bat palma în acest week-end, la malul mării, pentru înființarea în toamnă a Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor.

Ascultarea telefoanelor a devenit anul trecut un subiect național după ce Curtea Constituțională a decis că toate interceptările realizate de SRI la cererea DNA, de ordinul zecilor de mii, au fost neconstituționale. Tot anul trecut, organizația nonguvernamenală Friedrich- Ebert-Stiftung (FES) a spus că în anul 2015, SRI a făcut de 16 ori mai multe interceptări decât FBI, raportat la populația celor două state.

Convins că România se îndreaptă către un „stat polițienesc”, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a depus la finalul anului trecut, în Parlament, o propunere de lege privind interceptările. Proiectul de lege a fost clasat și Tăriceanu vrea acum să-l scoată de la naftalină.

Negocieri la malul mării

Soluția cu care partidele de la guvernare vor veni în Parlament în acestă toamnă este ca înregistrările pe care SRI le face pe siguranță națională și înregistrările pe care DNA le face în dosarele de corupție să fie realizate în exclusivitate de către o nouă instituție publică, condusă de un președinte numit de Parlament și supravegheată de o comisie parlamentară.

Instituția va asculta telefoanele fixe și mobile, conversațiile și mesajele de pe mail și siteurile de socializare și rămâne de văzut dacă instalarea de microfoane și filajul audio-video vor reveni aceleiași autorități.

Autoritatea Națională pentru Interceptarea Comu nicațiilor va prelua toate echipamentele de interceptare din România, bazele de date și arhivele tuturor celorlalte autorități care făceau până acum interceptări, precum și spațiile și dotările aferente. În noua instituție ar urma să lucreze atât ofițeri de informații, cât și funcționari publici sau personal contractual, întregul personal fiind „independent politic” și fără „condamnări penale pentru infracțiunisăvârșitecuintenție”. Su biectul va fi discutat, sâmbătă și duminică, la Mamaia, unde se vor aduna toți parlamentarii, miniștrii, președinții de organizații județene și liderii centrali ai PSD și ALDE.

Dilemă

În acest moment, toate mandatele de interceptare sunt aprobate, obligatoriu, de către un judecător. Nu este clar dacă proiectul coaliției de guvernare va menține această procedură din Codul de Procedură Penală sau dacă va adăuga o a doua formă de control, anume o autorizare suplimentară din partea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor. Vechiul proiect al lui Tăriceanu prevedea, printre altele, că în situația unor „pericole iminente pentru securitatea națională”, pot fi realizate interceptări fără mandat timp de 48 de ore, dar ele nu pot să fie folosite ca probe în justiție.

Controlul

Din conducerea instituției ar urma să facă parte un președinte ajutat de un vicepreședinte, care nu au voie să fie membri ai unui partid politic, și de un consiliu „consultativ” format din reprezentanți trimiși de CSM, Ministerul Justiției, Președintele României, Primministru. Autoritatea pentru interceptări va fi supusă controlului parlamentar printr- o comisie special formată din judecători, reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților, parlamentari, dar și de un reprezentant al Avocatului Poporului.

Interdicții

Fiecare înregistrare din România va fi făcută doar cu acordul scris al președintelui noii Autorități. Proiectul lui Tăriceanu prevede că acesta este numit pe o perioadă de 6 ani, fără să poată fi ales pentru încă un mandat, și că persoana trebuie să fie „de cetăţenie română, absolventă a unei instituţii de învăţământ superior juridic, în condiţiile legii, independentă politic, cu o solidă competenţă profesională, o vechime de minimum 15 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, o bună reputaţie şi care se bucură de o înaltă probitate civică”. De asemenea, președintele este obligat să declare dacă a colaborat cu Securitatea sau dacă este ofițer acoperit.

„Big Brother” în turism

Surse din coaliția de guvernare au relatat EVZ că propunerea ministerului Turismului, de înființare a unui sistem informatic administrat de STS, în care să fie introduse toate datele turiștilor, precum unitățile în care s-au cazat, când au venit și când au plecat, ce tip de cameră au închiriat și câte persoane s-au cazat, a provocat rumoare în PSD și ALDE. În special parlamentarii cu studii juridice vor să le ceară lui Dragnea și Tăriceanu să blocheze inițiativa, spun sursele citate.

Economia, sămânță de scandal

Scumpirea benzinei de la 1 octombrie și menținerea de către Guvern a impozitului pe dividende de 5% nu au fost pe placul ALDE, au relatat pentru EVZ surse din coaliție. „Cum să mai fim vocea anteprenorilor?”, s-au plâns sursele citate. PSD și ALDE au puncte de vedere diferite și pe eliminarea venitului minim garantat, propunere ridicată de Tăriceanu.

Lobby și comisii de anchetă

Coaliția de guvernare va mai discuta la Mamaia despre adoptarea în Parlament a unei legi care să facă diferența între activitatea de lobby și traficul de influență, dar și introducerea unei noi legi care să ofere puteri maximale comisiilor parlamentare de anchetă. PSD și ALDE vor mai discuta despre punerea în aplicare a Codului Penal cu deciziile Curții Constituționale și redefinirea abuzului în serviciu.