Social
Peste 800 de biserici-monument ar putea reveni în proprietatea statului. Decizia finală, așteptată la CSJ
Obștea Sfintei Mănăstiri Căpriana păstrează cu sfințenie racla cu moaștele Sf. ierarh Gavriil. Sursa foto: Mănăstire Căpriana
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Peste 800 de biserici și monumente istorice din Republica Moldova ar putea ajunge din nou în proprietatea statului. Asta după ce instanța de apel a anulat dreptul Mitropolia Moldovei de a le folosi gratuit și pe termen nelimitat. O decizie finală în acest dosar urmează să fie pronunțată de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), după ce hotărârea Curții de Apel a fost contestată.
În noiembrie anul trecut, Curtea de Apel Chișinău a decis radierea dreptului de folosință al Mitropoliei Moldovei asupra a peste 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric. Litigiul vizează un contract semnat în 2003 între Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Mitropolia Moldovei, prin care statul a cedat gratuit, pe termen nelimitat, dreptul de utilizare a acestor edificii.
Sursa foto: Mitropolia Moldovei
Practic, în baza acelui contract, Mitropolia Moldovei a fost înscrisă în Registrul bunurilor imobile ca deținătoare a dreptului de folosință asupra tuturor acestor monumente. În timp, această situație a generat blocaje pentru comunitățile religioase care au revenit la Mitropolia Basarabiei și au solicitat acces la bisericile pe care le revendicau.
Hotărârea Curții de Apel este executorie, însă aplicarea ei depinde de verdictul final al Curții Supreme de Justiție.
Ministerul Culturii: „Nu avem capacitatea de a administra 800 de monumente”
Autoritățile recunosc deschis că preluarea unui număr atât de mare de monumente istorice ar reprezenta o provocare majoră pentru stat.
„Avem decizia Curții de Apel care deja statuează că acel contract a fost anulat. Acum aceste 800 și ceva de monumente istorice revin în posesia statului. O să fiu sincer, noi ca și minister nu avem așa capacitate de a administra 800 de monumente. Ideal ar fi ca aceste monumente să fie folosite de comunitate, așa cum își dorește, de ce nu, în comun de cele două mitropolii, poate mai sunt și alți doritori care vor să le folosească”, a menționat ministrul Culturii, Cristian Jardan.
Declarația vine în contextul în care ministerul ar urma să facă o evaluare detaliată a stării fiecărei clădiri, inclusiv din perspectiva conservării patrimoniului. Multe dintre aceste biserici sunt monumente istorice protejate de stat, iar întreținerea și restaurarea lor implică costuri considerabile.
Dacă Curtea Supremă de Justiție va menține hotărârea instanței de apel, statul va redeveni titularul deplin al dreptului de folosință asupra acestor lăcașuri de cult. Ulterior, autoritățile ar putea decide fie transmiterea lor în gestiune către comunități religioase, fie stabilirea unui nou cadru legal de utilizare.
Sursa foto: Facebook/Cristian Jardan
Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul în cadrul Biserica Ortodoxă Rusă, în ciuda apelurilor lansate de unii preoți privind aderarea la Patriarhia Română. Decizia vine pe fundalul unui fenomen tot mai vizibil în ultimii ani, plecarea unor clerici din subordinea Mitropoliei Moldovei și afilierea lor la Mitropolia Basarabiei.
Tensiunile dintre cele două structuri bisericești s-au amplificat în contextul așa-numitului „exod” al preoților, care aleg să părăsească Mitropolia Moldovei. Subiectul a generat reacții publice și schimburi de mesaje la nivel înalt între reprezentanții celor două patriarhii.
Mitropolitul Vladimir: „Lipsiți de discernământ și credință”
Anterior, în contextul plecărilor spre Mitropolia Basarabiei, mitropolitul Vladimir a declarat că preoții care aleg această cale sunt „lipsiți de discernământ și credință”. Declarația a fost făcută pe fundalul intensificării transferurilor de clerici dintr-o jurisdicție în alta.
În martie 2024, mitropolitul Moldovei, Vladimir, i-a adresat o scrisoare Patriarhului Daniel, în care a abordat fenomenul „migrației” preoților moldoveni la Mitropolia Basarabiei. În mesajul său, acesta a subliniat că „este dureros că salariul oferit influențează percepția asupra naționalității”, sugerând că motivațiile financiare ar sta la baza unor astfel de decizii.
Declarațiile au fost interpretate ca un semnal clar că conducerea Mitropoliei Moldovei privește plecările drept un gest nu doar administrativ, ci și identitar.
Reacția Patriarhiei Române: „Clerici canonici și credincioși binecuvântați”
La rândul său, în martie, Patriarhul Daniel a afirmat că toți clericii ortodocși din Republica Moldova care revin la Mitropolia Basarabiei sunt „clerici canonici și credincioși binecuvântați”. Mesajul a fost perceput drept o reafirmare a deschiderii Patriarhiei Române față de preoții care aleg să treacă sub jurisdicția sa.
Disputa dintre cele două mitropolii are la bază nu doar aspecte administrative și canonice, ci și dimensiuni istorice și identitare, legate de apartenența ecleziastică a spațiului dintre Prut și Nistru.
Sursa foto: Mitropolia Basarabiei
Apeluri la „pocăință” și revenire „în sânul bisericii”
În aprilie, mitropolitul Vladimir a lansat un nou apel către preoții care au părăsit Mitropolia Moldovei, îndemnându-i să se reîntoarcă „în sânul bisericii”. Înainte de acest apel, el i-a chemat să „mediteze asupra greșelilor comise”, după care „să se pocăiască”.
Potrivit acestuia, revenirea nu ar fi doar un gest simbolic, ci „o necesitate stringentă”. Mesajele repetate ale conducerii Mitropoliei Moldovei arată că fenomenul plecărilor este perceput drept unul de amploare, cu potențial impact asupra echilibrului confesional din Republica Moldova.
