Peste 20.000 de oameni vor putea lua parte la slujbele oficiate în curtea Catedralei Naționale

Peste 20.000 de oameni vor putea lua parte la slujbele oficiate în curtea Catedralei NaționaleCatedrala Națională. Sursa foto: Facebook

Altarul de vară al Catedralei Naționale va fi amenajat în fața pridvorului principal, arată Patriarhia Română. Potrivit reprezentanților instituției bisericești, la marile sărbători, piațeta de la intrarea principală poate găzdui aproximativ 23.000 de credincioși.

Altarul de vară al Catedralei Naționale, pregătit pentru slujbele oficiate în aer liber

Experiența pelerinajului de la Sfânta Parascheva din Iași, unde circa 30.000 de persoane au participat la o slujbă la un altar exterior, evidențiază importanța organizării unui astfel de spațiu pentru comunitate, spun reprezentanții Patriarhiei.

„Altarul de vară va fi amenajat la nevoie în fața pridvorului principal al Catedralei Naționale, unde Sfânta Liturghie poate fi oficiată în aer liber. În piațeta de la intrarea în catedrală pot asista la slujbe aproximativ 23.000 de persoane”, arată Patriarhia Română.

Catedrala Mântuirii exterior

Catedrala Mântuirii exterior. Sursa foto: Facebook

Pridvorul principal, situat în partea de vest a lăcașului de cult

Accesul principal în Catedrala Națională se face printr-un pridvor monumental, cu arcade, situat pe partea de vest. Acesta, împreună cu porticurile laterale și esplanada, definește ansamblul arhitectural al catedralei și facilitează participarea oamenilor la slujbele exterioare, mai arată sursa.

„Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție și contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești și turnuri zvelte transilvane), precum și elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident. Conformarea în plan a ansamblului reprezintă caracterul liturgic-misionar subliniat de tematica acestei opere de arhitectură”, explică aceștia.

Detalii despre elementele arhitecturale

Reprezentanții Patriarhiei Române spun că pridvorul principal al Catedralei Naționale, situat pe latura de vest, se remarcă prin dimensiunile impunătoare și eleganța arcadelor. Acesta nu servește doar ca protecție a intrării, ci are și un rol simbolic, pregătind credincioșii pentru pătrunderea în spațiul sacru al bisericii.

Exonartexul median, adică vestibulul sau foyer-ul, funcționează ca o extensie a pridvorului, având forma unui pridvor închis și simbolizând comuniunea liturgică și ospitalitatea caracteristică spiritualității românești. În plus, pe laturile estică, sudică și nordică ale Catedralei se află trei pridvoare deschise.

Porticurile laterale, de nord și de sud, reprezintă structuri anexe, susținute de rânduri de coloane, care marchează spațiul liturgic exterior. Ele ocupă o suprafață de 5.159 metri pătrați și un volum de 28.712 metri cubi și conturează zona Sfântului Altar de vară. Porticurile curbate din sud-vest și nord-vest, cu o suprafață totală de 2.079 metri pătrați și un volum de 15.285 metri cubi, definesc intrarea principală în incinta Catedralei.

Coloanele pridvoarelor reflectă stilul neoromânesc, reinterpretând arhitectura brâncovenească prin ornamente vegetale la bază, falduri stilizate și sculpturi delicate cu volute și frunze de acant la capitel. Frunza de acant simbolizează viața veșnică, renașterea și Învierea, fiind amplasată la baza și vârful coloanelor, ca simbol al susținerii întregii zidiri, arată sursa.

Catedrala Națională a fost construită din materiale durabile

Materialele folosite, piatra și betonul armat, garantează durabilitatea și monumentalitatea ansamblului, proiectat să reziste secole la rând, și să reflecte credința și identitatea națională a României, subliniază reprezentanții Patriarhiei Române.

Patriarhul Daniel, conducătorul Bisericii Ortodoxe Române, afirmă că lăcașul de cult a fost gândit ca un simbol arhitectural al momentului liturgic suprem, Euharistia, și al comuniunii cu Hristos.

„Această Catedrală trebuie să fie un simbol arhitectural al supremului moment liturgic, cel al Euharistiei, al împărtășirii cu Hristos, Unul din Sfânta Treime. De aceea se impune reprezentarea printr-o configurație simbolizând «POTIRUL». Cupa potirului va cuprinde deci edificiul Catedralei în care se vor săvârși Sfintele Taine. În centrul cupei înălțându-se biserica, aceasta va avea ca semn al menirii sale misionare, înălțătoare, turla Pantocratorului, încununată cu crucea latină”, a arătat Patriarhul Daniel.

Reprezentantul BOR mai spune că piciorul potirului simbolizează iubirea infinită a Sfintei Treimi, care cuprinde întreg universul, și este ilustrat prin lampadare dispuse în formă de elipsă.

„Piciorul potirului, care simbolizează iubirea infinită a Sfintei Treimi care cuprinde întreg universul creat, va fi reprezentat prin lampadare dispuse în formă de elipsă, semn al lucrării misionare a Bisericii, îndemnul său către credincioși la smerenie și pocăință, dar și chemarea oamenilor la comuniunea eternă cu Dumnezeu. Aceste două brațe luminoase ale piciorului potirului vor delimita incinta în care, la marile sărbători, credincioșii vor putea urmări oficierea Sfintei Liturghii în exteriorul Catedralei”, a încheiat Patriarhul.