Justitie
Exclusiv
Pensiile Speciale. Guvernul Bolojan vrea să schimbe condițiile de pensionare pentru toți funcționarii publici. Exclusiv
Pensie de serviciu. Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Discuțiile de ieri, 12 noiembrie, de la Palatul Cotroceni privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-au încheiat cu un eșec răsunător, susține avocatul Toni Neacșu. În ciuda faptului că reprezentanții justiției au făcut un pas major: au acceptat să renunțe la tratamentul privilegiat.
Reprezentanții magistraților au acceptat să se alinieze la aceleași standarde de pensionare aplicabile deja tuturor celorlalți funcționari publici cu statut special. Guvernul, reprezentat de Ilie Bolojan, a respins "din start" toate aceste propuneri. Semnalând, conform analiștilor, o agendă ascunsă dincolo de reformarea pensiilor magistraților.
Pensiile speciale ale magistraților: aliniere la legea comună
Potrivit avocatului Adrian Toni Neacșu, prezent la discuții, reprezentanții justiției au formulat o serie de propuneri care ar fi trebuit să garanteze constituționalitatea noii legi, bazându-se pe standarde deja validate de Curtea Constituțională (CCR) și aplicate altor profesii speciale:
Vârsta de pensionare: Acord pentru creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, la fel ca pentru toți ceilalți.
Eșalonare: Au solicitat o eșalonare a creșterii vârstei de pensionare pe minimum 17 sau 20 de ani (an la an), adoptând exact standardul aplicat pentru celelalte profesii cărora li s-a mărit vârsta de retragere.
Cuantumul pensiei: Au propus ca pensia să reprezinte 65% din venitul brut, același procent aplicabil pentru majoritatea categoriilor cu pensii de serviciu (Curtea de Conturi, diplomați, personal aeronautic civil, funcționari parlamentari).
"Practic au renunțat la un tratament privilegiat," subliniază Adrian Toni Neacșu, considerând că, prin acceptarea acestui standard, legea ar fi fost aproape garantat constituțională.
Refuzul Guvernului: devoalarea unei "înșelătorii populiste"
În mod surprinzător, Guvernul, prin vocea lui Ilie Bolojan, a respins integral aceste propuneri. Această decizie, spun criticii, devoalează "ipocrizia și înșelătoria" din spatele demersului guvernamental, care ar fi, de fapt, unul populist, de "linșaj public al justiției."
Conform aceleiași analize, singurul motiv pentru care o rezolvare instituțională, rapidă și constituțională nu a fost acceptată este acela că Guvernul intenționează, în realitate, să extindă modificările și la condițiile de pensionare ale celorlalte sute de mii de funcționari publici cu statut special (militari, polițiști, Curtea de Conturi etc.).
"Jocul e invers, Ilie Bolojan vrea să obțină cu pensiile magistraților un standard pe care apoi să-l extindă și celorlalte pensii prevăzute de legi speciale," susține Neacșu. Dacă propunerile magistraților ar fi fost acceptate, criza ar fi fost încheiată: ÎCCJ nu ar fi avut motiv să sesizeze CCR, CSM ar fi putut aviza legea, iar termenul PNRR pentru obținerea fondurilor europene nu ar fi fost pus sub semnul întrebării.
Refuzul Guvernului menține, așadar, conflictul deschis, cu riscul pierderii banilor din PNRR, un risc pe care atât CSM, cât și ÎCCJ, dar și Neacșu îl consideră ca fiind o sperietoare "mincinoasă" a Guvernului.
